Drumul

71 6 0
                                    

Sunt in masina, ascult o veche melodie pe care obisnuia mama sa o puna in fiecare dimineata, ''Wheels in the sky'' a celor de la Journey ; ma gandesc ce o sa fac in continuare, unde o sa ma duc...insa cedez acestor ganduri si ma las purtata de drum; dar mai intai trebuie sa fac o scurta oprire la benzinarie. Alimentez, platesc si ies afara ducandu-ma spre masina cand observ un baiat brunet ce ma privea patrunzator, parca vroia sa vada direct in mine, sa-mi vada sufletul si sa-l desfaca in bucatele mici, mici pentru a intelege cum sunt eu. Pe masura ce ma apropiam de el parca mai mult ajungea in interiorul meu...raman in stare de soc in momentul in care imi dau seama ca era Kyle. Cum a ajuns aici? de ce ma asteapta? inca sunt socata de prezena lui, de modul in care ma priveste, de ochii albastrii si superbi care ma analizeaza din cap pana in picioare si imi zambesc sincer si inocent. Stau in fata lui, nu sunt in stare sa scot niciun cuvant, deschid gura, insa buzele mele nu se misca, sunt prinsa in vraja ochilor sai, in puritatea si inocenta lor. 

- Ti-am vazut masina si m-am gandit sa ma opresc sa te salut si sa te intreb ce s-a intamplat, pentru ca acum putin timp erai la petrecerea de ziua ta. De ce ai plecat?

Ce as putea sa-i spun? Ca sunt o lasa? O prietena groaznica? Ca nu stiu cine sunt cu adevarat? Ca vreau sa fug si sa ma ascund departe de toti si tot iar el tocmai m-a dat de gol?

- Nu cred ca este nici momentul nici locul potrivit pentru aceasta discutie, iar eu chiar trebuie sa plec, imi pare rau...spunand acest lucru intrerup contactul vizual care ma impietrise si urc in masina, plec fara sa mai spun nimic si il las in urma mea. Avea o privire trista si se uita in gol la cum ma indepartez, a ramas nedumerit, imi pare rau ca fac asta,  dar trebuie sa ma ocup de mine oricat de egoist ar suna acest lucru.

Cu muzica la maxim si soarele care imi mangaie fata, merg spre necunoscut, inca nu stiu unde, dar departe, foarte departe, oriunde ar putea sa fie liniste; imi aprind o tigara si observ in oglinda retrovizorie o masina nearga, mata, ce se apropie cu viteza de mine...incearca sa ma depaseasca si se pune in fata mea incetinind. Nu am apucat sa vad cine era la volan, avea geamurile mult prea inchise, tot ce stiu este ca m-am enervat foarte tare si am tras pe dreapta pornita sa ma cert.

Ma dau jos din masina, ma apropii de BMW-ul negru mat, oprit la 10 metri de masina mea, observ cum se deschide portiera si Kyle coboara...pentru cateva secunde am ramas nemiscata, ceva nu era ok, Marceline probabil l-a pus pe urmele mele. Ma duc tinta la el si incep sa-l mustrez, se uita la mine foarte amuzat, incerca sa-si ascunda un zambet sub barba perfecta si ingrijita, dar nu reuseste si bufnete in ras lasadu-ma sa par ca o fraiera in fata lui. Ma ia de brat si isi cere scuze pentru aceasta iesire, isi apride o tigara, sau cel putin asa parea, era o tigara rulata doar ca avea alt miros, era iarba; dupa care se aseaza pe o bordura de langa masina. Sta intr-o pozitie care nu pare tocmai comoda, trage usor din acel joint, il urmaresc cu mare atentie, observ cum i se subtiaza buzele mari si rosii de fiecara data cand trage si expira fumul, sunt fascinata de acest om, are un aer misterios dar tot odata pare ca o carte deschisa care abia asteapta sa fie citita si descifrata, sa-i intelegi fiecare cuvant ascuns, sa te tina in suspans si sa nu te mai lase sa iesi din lumea ei.

- Haide, de ce stai acolo si te holbezi asa? ma faci sa ma simt prost, vino si stai langa mine, fumeaza cu mine, cel putin o sa-ti mai treaca starea asta, cred ca ai nevoie de o mica pauza.

Ma uit lung la el si imi vine sa-l trosnesc cu o palma peste fata, normal ca am nevoie de o pauza, deaia am fugit, deaia sunt singura si merg de nebuna, tu esti ala care ma urmareste ca un ciudat si nu-mi da pace, dar nu spun nimic din toate astea, accept join-ul si ma las purtata de valul de liniste pe care il am in momentul in care trag primul fum, admir cerul albastru safir, culoarea identica a ochii lui.

- E ok, nu o sa-i spun nimic surorii mele, poti sa stai linistita, secretul tau, oricare ar fi acelaa este in siguranta cu mine; spunand lucrurile astea ma face sa ma simt mai bine, dar totodata imi creeaza o neliniste, de ce altfel s-ar afla aici cu mine, de ce m-ar mai urmari?!

- Iti multumesc Kyle, prefer cu toate acestea sa nu discut acest subiect acum, lasa-ma sa profit de acest moment, daca tot m-ai abatut de la drum.

Ma bucur ca imi petrec aceasta farama de timp cu el, desi aveam alte planuri iar el nu a facut decat sa ma incetineasca, pana la urma nu ma grabesc niciunde si putina companie nu strica. Pare un baiat bun, insa ochii lui ascund mai multe secrete decat mi-as putea eu imagina. Nimic nu este intamplator, fiecare intalnire cu o persoana semnifica cate ceva, poate fi o lectie de viata, sau poate chiar mai mult, cred ca o sa ma mai bucur o buna bucata de vreme de noul meu insotitor.

- Si? Tu ce cauti aici? In afara faptului ca ma urmaresti?

- Sunt in vacanta si vreau sa profit de asta, sa-mi creez amintiri noi, sa ma rup putin de monotonia si plictisul in care am fost ancorat in tot acest timp. Iar faptul ca m-am intalnit cu tine a fost o pura coincidenta, se pare ca destinul a dorit sa avem acelasi drum, sigur doreste ceva mai mult de la noi...spunand ceste lucruri observ cum ii infloreste un suras in coltul gurii si se ridica brusc avand o reactie oarecum de pisica in momentul in care se intinde. 

Este dragut, intr-un mod mai timid dar cu toate astea nu imi pot da seama ce a vrut cu adevarat sa spuna prin acele cuvinte.

- Da poate ai dreptate, il aprob fara a mai incerca sa elaborez discutia. Poate ca ar trebuii sa fiu mai deschisa si sa privesc totul dintr-o alta perspectiva, sa ma las purtat de instinct ; DA! asta o sa fie prima schimbare cu care voi incepe.

- Hei, Rebecca crezi ca am putea sa mai petrecem putin timp impreuna? cred ca ne-am distra destul de bine impreuna, asta daca  nu cumva doresti sa ma transform intr-un psihopat si sa te urmaresc tot drumul pe care il ai de acum incolo. Avea o expresie atat de serioasa si impunatoare in acest moment, dar cu toate astea parca mai sexy arata ; soarele ii stralucea deasupra capului si tot ceea ce puteam sa vad este o umbra mare deasupra mea care cere sa ma protejeze...

Ce se intampla cu mine? cum am ajuns sa gandesc asa despre un simplu strain? despre un om pe care abia daca-l cunosc, inca nici nu stiu daca ma pot crede in el...insa ceva din interiorul meu imi creeaza o stare de siguranta atat de puternica incat nu mai dau importanta gandurilor paranoice.



You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Mar 07, 2016 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

Ganduri si viciiWhere stories live. Discover now