Așteptam din clipă in clipă lungită în pat ,în timp ce vacarmul din jurul meu se potoli puțin ,după care,mă mișcam cu infinite precauții pentru a nu-mi mai stârni demonii care nu cereau decât să-și reia sarabanda nebună prin mintea mea încețoșată .. O noua zi era pe care să înceapă ,însă oboseala era destul de mare.Nu dormisem aproape deloc ,fusese o seară de coșmar .
Nu eram pregătită pentru planurile din această zi ,excursie pe munte ...oboseala își spunea cuvântul ,însă lăsându-mă dusă de valul aventurii ce mă facea să tresalt la fiecare pas pe care il faceam acceptasem această provocare .
Grăbită să ajung cât mai repede la masă și sperând că voi avea timp pentru un duș ,îmi luasem hainele fără nicio ezitare ,fugind pe scările aglomerate de taberistele ce încercau să-și facă loc printre mulțimea ce se pregătea de noua zi ...
Ajungând în cameră, pusem mâna pe un prosop aruncat pe bagajul meu ,încercând să mă strecor cât mai repere în baie . După dușul rece de dimineața nu mai avusesem nevoie de un alt fel de înviorare , trebuia să mă pregătesc de mica excursie ...nu puteam să mă gândesc decât la faptul că El va fi acolo .
Ieșind din duș intrasem direct în cameră pentru a mă îmbracă în ceva confortabil ,sexy dar in același timp adecvat pentru aceasta mini escapada care era sa se transforme într-una din cele mai minunate evenimente din viața mea. Mă îmbrăcasem într-o pereche de jeanși albaștri și un tricou crem puțin sifonat ,însă accesoriul potrivit erau să fie adidașii bine aleși .
Grăbindu-mă să ies din cameră mă izbesc de organizatoarea taberei,mama lui David care mă întreabă :
O: - Bună Mia ! Ești în regulă?îmi spune ea pe un ton puțin îngrijorător .
M :- Buna dimineața ,sunt bine ,pot spune că m-am trezit puțin buimacă ! Îi răspund încercând să mă strecor până la ușă.
O : - Grăbeste-te vei pierde micul dejun și nu cred că vrei să pleci pe stomacul gol .Ne vom întoarce abia spre seara ! Spuse ea pe un ton hazliu .
M :- Hahaha ! Să trăiți! acolo mă îndreptam în acest moment .
O : - Foarte bine ,fugi ! Vom pleca în jumătate de oră .
Îndreptându-mă spre ușa ,ea mă oprise din nou spunându-mi :
O : - Sper că te simți bine aici ,alături de noi !
M :- Oh Doamne ! Nu am cuvinte să vă mulțumesc ,este minunat ! Mi se putea citi în glas entuziasmul cel purtam și ieșisem grăbită pe ușa ,îndreptându-mă spre bucătărie .
Ajungând acolo ,îl zărisem pe El ,însă nu i-am dat prea multă importanță ,deoarece Iosif îmi făcea din mână în același timp strigându-mi numele .
Fusese cel mai rapid mic dejun pe care îl luasem vreodată .Cred că apucasem o felie de pâine cu gem de caise și o cană cu ceai pe care o dădusem peste cap în câteva secunde .
Ieșind din bucătărie priveam cum toată lumea se aduse în fața taberei ,cu mic cu mare ,cu rucsacele în spate și șăpci pe cap începuseră sa meargă ușor pe drumul ce ducea spre munte .
Începusem să merg agale pe lângă toți băieții ,căutându-mi o pradă bună de vânat. Și iată era chiar el ,Iosif care mă așteapta .
Întotdeauna când aveam contact cu persoane pe care le simpatizam îmi placea să mă interesez puțin mai mult de stilul de viață ,de anturajul sau de activitățile acesteia pentru că într-un fel sau altul erau bune niște informații despre persoana .Mă ajuta mai mult să cunosc o persoană.
M-am îndreptat spre el,știind că va lăsa garda jos până a început să-mi dea de gust.Începusem să vorbim vrute si nevrute lăsând între noi să cada un halou de mister printre care mii de gânduri și fantezii ce ne cufundau tot mai mult în planul pe care îl creasem.
Totul începuse să cadă într-o profundă fantezie ,însă totul fu distrus într-o singură secundă când unul dintre organizatori daduse buzna în dicuția noastră mustrându-ne că mergem prea lent și ne pierdem de grup.Mai știi poate ăsta era și planul . Totul era în zadar,cum ne abăteam cu un pas,doi din drum,organizatorii ne amenințau cu pedepse cum ar fi :10 ture de tabără la ora 05:00 sau ajutorul bucătaresei timp de o zi . Cam dur,dar știam că nu ma vor pedepsi doar pentru acest lucru,nu pe mine .
Evident că nu voi respecta regulile."Se vede pe fața mea cumva că sunt genul?".Nu ! Am facut tot posibilul să rămânem în urmă,folosindu-ne chiar si de scuza penibila cu"Am nevoie la baie" .
