O Poveste Întreruptă!

Prima vedere!

Aud ceasul cum suna și nu vreau sa mă dau jos din pat. Într un final reușesc. Mă uit pe geam și observ ca mama a plecat. Cum eu stau doar cu mama într un cartier mic din Denver, casa este goala. Mă îmbrac repede cu o bluza alba și o pereche de blugi albaștri strâmți. Îmi picioare îmi iau o pereche de adidasi albi și cobor sa mănânc ceva. Ca în fiecare dimineață mama îmi pregătește un mic dejun înainte sa plece. Cum este foarte ocupata cu munca de avocat nu prea reușește sa facă nimic de mâncare așa ca se revanșeaza cum poate. După ce mănânc ceva îmi iau geanta încui ușa și plec spre școală. Sunt în clasa a 10 a într un mic liceu din apropiere. Cu mine în clasa este și cea mai buna prietena a mea, Amber o fata foarte drăguță ,cu ochii căprui și parul brunet. Suntem prietene de la grădiniță și așa vom rămâne. În fiecare dimineață ne întâlnim în stația de autobuz. Mă vede de la distanta și începe sa strige:
-Rose! Grăbește te!O sa întârziem!
Încep sa grăbesc pasul. Când am ajuns lângă ea ne am îmbrățișat după o vacanta lunga de vara. Drumul spre școală e tăcut pana mă întreabă ea :
-Ce ai făcut în vacanta?
-Foarte bine am fost în vizita la bunici mei în L.A.
Ajunse în fata scolii ceva mi a atras atenția. Un băiat destul de înalt cu parul spre brunet. Cu toate ca nu îl mai văzusem mi se pare cunoscut.Vocea lui Amber ma scos din gânduri:
-La ce te uiți?
-Hmmm!La nimic.
-Sigur! Te cunosc prea bine, ai rămas cu ochii la băiatul cel nou.
Offf! Urăsc ca mă cunoaște așa bine .
-Da. Poate . Știi cine e?
Ea începe sa rada.
-Da s-a mutat vara ăsta cu părinții în oraș. Îl cheamă Christian Payne. Este cu un an mai mare ca noi.
După ăsta nu am mai zis nimic. Cursurile au trecut repede. În seara ăsta trebuie sa merg singura acasă . Amber a plecat cu o ora înainte , are probleme acasă cu mama ei .
Ies din parcare liceului și merg spre stația de autobuz. În seara ăsta nu o sa mai merg pe jos. Înainte sa ajung în stație observ pe cineva acolo, este băiatul nou , Christian.Ma hotărăsc sa o iau pe jos dar aud o voce din spate care mă strig:
- Hei! Buna!
Înainte sa apuc sa spun ceva băiatul era exact lângă mine .
-Hei te am văzut azi prin școală! Și mă gândeam ca dacă tot mergi încolo pot sa vin cu tine? Nu îmi place sa merg singur.
II zâmbesc politicos și îi spun :
-Sigur.
Îmi zâmbește și el și continua:
- Apropo, eu sunt Christian.
-Rose. Încântată.
Drumul a fost tăcut. Când am ajuns în fata casei mele am spus:
-Aici stau . Ne mai vedem . Pa !
El îmi zâmbește cu cel mai drăguț zâmbet văzut vreodată și spune:
-Ne mai vedem. Mi-a făcut plăcere, Rose! Pa !
Mă întorc sa deschid ușa. El pleacă mai departe.