O Poveste Întreruptă!

O noua relație.

Dimineață mă trezesc destul de buimacita de ceea ce s a intamplata aseară. Nu știu ce sa fac în legătură cu Liam dar știu sigur cine mă poate ajuta sa decid. Pun mana pe telefon și imediat o sun pe Amber.
-Alo.
-Amber. Ce faci?
-Ca un om normal dormeam la ora ăsta. Ce e ș a întâmplat ceva de mă suni așa devreme.?
-Pai cam da și nu știam ce sa fac. Vreau părerea ta. Adică eu vreau sa fac ceva dar cred ca fac o prostie.
-OK OK . Spune ce s a întâmplat.
-OK.  Deci ți am spus ca Liam a venit în vizita. Și ș a cam întâmplat ceva intre noi. Aseară ne am sărutat și mi azi ca el încă mă iubește.
Amber face o pauza scurta și după spune:
-Rose. Uite. Eu ți am zis ca Liam mi se pare un băiat super și ca mi se pare ca va sta bine împreună.  Așa ca dacă tu chiar ți  la el de ce nu v ați împacă?
-Da. Poate ai dreptate. Dar mai întâi trebuie să am o discuție și cu el. Mersi de sfat. Vorbim . Pa
-OK. Vorbim. Pa.
Ies din camera și bat la ușă lui Liam. El îmi deschide , iar eu rămân uimita cât de mult s a schimbat la corp. Într un final reușesc sa zic :
-Cred ca trebuie sa vorbim.
-Da și eu cred asta .
Mă lasă să intru în camera și eu mă așez pe pat. Se așează și el lângă mine și înainte sa spun ceva el zice:
-Uite ,Rose, tot ce am spus aseară eu chiar cred în acele cuvinte și știu ca putem fi ca în acele vremuri și știu ca și tu vrei.
-Liam....
Inaite sa mai spun ceva el își lipește buzele de ale mele , iar eu din nou nu pot sa nu îi răspund la sărut. Îmi înlănțui brațele in jurul gatalui lui și îmi bag una din mâini în părul lui. El mă prinde de solduri și mă așeza im poala lui. Sărutul este lung și dulce și ne oprim în momentul în care simt ca rămân fără oxigen. II mai dau un sărut scurt apoi spun:
-Cred ca ai dreptate. Putem fi la fel ca în vremurile bune.
În acel moment lui Liam îi apare pe fata cel mai dulce zâmbet văzut ,iar eu nu mă pot abține sa nu zâmbesc cât de drăguț pot. După aceste momente îi spun lui Liam:
-Eu mă duc sa fac un dus și apoi dacă vrei putem ieși sa Îți arat orașul.
Liam da din cap în semn de aprobare. Pare încântat de idee și așa așa sunt și eu.
Dacă un dus rapid cobor scările și îl văd pe Liam în bucătărie. Intru și eu sa mănânc ceva. După ăsta plecam sa îi prezint orașul. După un tur destul de lung și obositor ne oprim la aceeași cafenea unde am fost și cu Christian cu câteva zile înainte. Intram și când vrem sa ne așezăm la o masa îl observ pe Christian stand la o masa cu țipă blonda de la școală. Atunci simt ca înăuntrul meu se bat o mulțime de emoții și furie dar și tristețe. În acel moment vocea lui Liam mă readuce la realitate:
-Ne așezăm sau stăm în cadrul uși toată ziua?
Nu spun nimic doar încep sa merg pana la o măsa care era în fata celei la care stăteau Christian și tipa. Eu mă așez exact lângă Liam și încep sa îl sărut. Acesta pare puțin nedumerit la început dar apoi îmi răspunde la sărut. Nu știu de ce am făcut acest lucru poate doar sa văd dacă pe fata lui Christian se citește o urma de tristețe dar nimic. Atunci decid ca este mai bine sa plecam acasă. Liam este nedumerit dar face întocmai Cum îi spun.