O pereche dată dracu' (+18)

Capitolul 6 - John

John - 15 crime la activ

Perspectiva lui John
Am 26 de ani, sunt în casa asta de aproape 2 ani, sunt penultimul ajuns în casă ( după mine a intrat Carolina, tipa cu o singură crimă la activ ). Am fost scos de Sam din închisoare după ce am încercat de mai multe ori să o arunc pe mama de pe bloc, într-un final, am și reușit. Era o femeie nebună, la propriu. Se dădea cu capul de pereți de câte ori nu îi convenea câte ceva, ba chiar încerca și pe mine, dar logic că nu reușea pentru că eu eram un munte de om pe lângă ea, ea fiind o mână de om. Ba chiar a încercat să mă omoare într-o noapte. Aproape reușise. Mi-a pus perna pe față și era să mă sufoce. Nebună femeia asta. Doar că am avut câteva secunde când ea devenise paranoică și vorbea singură ținându-mi încă perna pe față și am împins-o. Următoarea zi, m-a târât după ea pe bloc ca în fiecare zi și s-a pus pe marginea unui zid. S-a întors către mine cu un zâmbet din ăla de copil nebun , până la urechi , și n-am mai rezistat. Am împins-o. Ghinionul meu a fost că erau camere de supravegheat, altfel nu s-ar fii aflat nici în ziua de azi cine a omorât-o.
Și, așa am ajuns în casă.
Ne înțelegem între noi, fiecare are minim un an de la intrarea în această casă. Am avut destul timp să ne acomodăm unii cu alții...
Cel mai bine mă înțeleg cu Jack, Emilly și Jessica. Louis și Carolina, sunt foarte ciudați, dar mă înțeleg și cu ei destul de binișor. Louis are sarcasmul lui de dobitoc și face glume pe seama ta din orice. Iar Carolina, Carolina e destul de neîndemânatică... Mă mir că Sam o ține în casă, e singura care nu a fost trimisă încă în misiune...