Tânăra Vampiroaică

De ce s-a intamplat asta ?

În timp ce eu si Lizabeth am mai discutat ce am mai discutat , Eathen a plecat înaintea noastră în pădure la antrenamente ... Și el , dar și Andy ...

Ajunși acolo , Eathen a văzut-o pe Nazuko . Ea ținea în mână o sabie pe care o învârtea în aer , ca și cum ar executa mișcări de luptă în mintea ei .

"Bună !" zise Eathen .

"Oh... Eathen ! Tu erai ! M-am speriat foarte tare ! Era să te lovesc cu sabia ! Data viitoare să nu mai apari așa !" zise Nazuko .

"Bine... Ce faci aici ?" zise Eathen .

"Mă antrenez ! Niciodată nu poți știi când apare personajul negativ ! Totdeauna trebuie să fim precauți !" zise Nazuko ."Dar tu ce faci ? Ai ajuns mai devreme ?"

"Am plecat mai repede ! Nu aveam chef să aștept după Lizabeth și după Stephanie ! Am luat-o înainte !" zise Eathen .

"Asta sună foarte bine ! Ceilalți nu au ajuns încă ! Vom fi fost noi doi preț de câteva minute ! Ce ai zice să profităm de această ocazie ?" zise Nazuko . (halal de fată mai e și ea)

"În ce fel vrei să facem asta ?" zise Eathen .

"Oh , Doamne ! Ești unul din băieții cu care trebuie să ai mai multă răbdare , huh ?" zise Nazuko .

"Eu cred că sunt un băiat așa cum trebuie ! Sunt pe placul lui Lizabeth ! Asta e tot ceea ce vreau !" zise Eathen .

"Dar tu nu te gândești ca lumea din jur nu te place ? La alte persoane nu te gândești ?" zise Nazuko .

Eathen privi în jos . Nu spuse nimic . Nazuko îl apucă de braț . Îl privini ochi și zise :

"Ai niște ochi superbi ! Nu i-am văzut niciodată atât de aproape ! Speram să vină și acest moment !"

"Mulțumesc ! Ești de treabă !" zise Eathen .

"Tu ești foarte drăguț ! Să fim serioși ! Lizabeth nu te merită ! Ea e o fire rebelă... Tu ești un băiat drăguț... Și calm !" zise Nazuko .

"Opușii se atrag de obicei..." zise Eathen .

"Bine spus de obicei ! Eu cred ca nu contează atât de mult ce fel de om ești din moment ce iubești pe cineva !" zise Nazuko .

"Asta e adevărat ! Și eu cred..." zise Eathen .

"Foarte frumos..." zise Nazuko ."Din clipa în care te-am văzut , am început să te plac..."

Eathen dădu din umeri . Nazuko se apropie din ce în ce mai tare de el până ce îl sărută... Da ! Nazuko ! Pe buze ! Eathen ! Mor de nervi în momentul acesta ! Mi-a adus aminte ! Fix atunci , am venit eu și Lizabeth .

"Hey , sper ca nu..." zise Lizabeth ."Am întârziat ... Nu se poate !"

Eathen sări ca ars . O împinse pe Nazuko , iar ea căzu pe spate . Eu am rămas cu gura căscată .

"Liz , trebuie să înțelegi ca nu e ceea ce pare a fi !" zise Eathen foarte panicat .

"Înțeleg perfect , Eathen ! Eram sigură ca se va întâmpla o asemenea scenă între voi ! Chiar te credeam diferit , Eathen ! Dar se pare ca m-am înșelat !"

"Lizabeth ? Noi n ..." zise Nazuko .

"Tu taci ! Nu vreau să vorbesc cu asemenea persoane ! Mai ales când tu îi conduci pe ninja !" zise Lizabeth .

"Ce ?" zise Eathen .

"Exact , Eathen ! Ai auzit perfect ! Iubita ta îi conduce pe cei răi și vom muri toți din cauza ei ! Sau mai bine zis... Din cauza voastră!" zise Lizabeth .

"Nu e adevărat ! De ce minți ?" zise Nazuko .

"Nu mint !" zise Lizabeth arătându-i lui Nazuko medalionul ."Cum explici tu asta ?"

"Cum l-ai ..." zise Nazuko uimită .

Eu am zâmbit . Mi-a pus mâinile una peste alta și apoi le-am separat . În aer , s-a format toată scena în care i-am luat medalionul .

"Cum de ai arătat această imagine ?" zise Nazuko .

"Sunt vrăjitoare ! Eathen e vârcolac... Iar Lizabeth își folosește puterea minții pentru a ridica obiecte ! Nu știu sigur ce e !" am spus eu .

Nazuko a rămas mirată .