"Noi"?

46 4 0
                                    


Calc apasat catre locul nostru intunecat unde sper s-o gasesc. Intru timid,dar nu o gasesc acolo. Ma asez pe scaun si astept in speranta ca intra pe usa in urmatoarele minute. Se apropia incet aniversarea mea,fara nici macar un plan,eram hotarat sa pierd vremea. Si cum dintr-o data m-am trezit cu 21 de ani aruncati in brate,imi suna telefonul. Era ea.

- Cum iti petreci ziua?

- In pat...

- 19:45 la locul nostru.

- Poftim? E weekend,cum intram acolo?

- Asta nu te priveste pe tine.

Imi inchide telefonul brusc,iar vocea ei inca imi rasuna in minte... Ma imbrac grabit,deja era 18:30 ceasul. Urc pe motor,ma opresc sa iau o sticla de vin,intre timp s-a facut 19:30. O sun sa o anunt ca am ajuns. Cu un ton apasat imi raspunde:

- Unde esti?

- Pai am ajuns...

- Pai nu trebuia sa ajungi acum,mai ai 15 minute. Vin dupa tine.

Se deschide usa facultatii incet si ma trage rapid in incapere. De unde avea ea acces?! Grabita,ma pune sa-i caut in masina pachetul de tigari.Nevoit,ma intorc in parcare si incep sa-i caut pachetul. Mirosea a mister si a ceva pus la cale,d-aia ma tinea pe loc. Ceva sigur nu era gata,asa ca am mers si dupa sticla de vin.

Am zis sa-i pic in plasa,sa-i fac jocul,asa ca am tras de timp,mai apoi pasesc catre locu nostru. Dau sa intru si ma lovesc de usa incuiata ce nu ma lasa sa vad cu ochii de partea cealalta a usii. Bat incet sa nu creez un ecou prea mare si astept sa-mi deschida. Si se deschide incet...Ea baga capul intre usa si perete timid,imi arunca o privire neintalnita la ea pana acum si ma apuca de mana,tragandu-ma inauntru. Ma leaga la ochi cu o esearfa neagra si imi sopteste la ureche sa astept.

Deja fierbeam de nerabdare. Ma lipeste de un scaun apoi aud pe fundal un sunet interesant. Tocmai asistam la planul diabolic al misterioasei mele,ce puteam sa fac altceva de ziua mea? Curios,asteptam sa faca ce are de gand,dar nici macar o clipa n-am crezut ca imediat dupa ce porneste muzica,buzele noastre se vor intersecta.  Mii de fiori mi-au trecut prin stomac,cat si prin suflet in cel mai scurt timp posibil. Credeam ca visez,deja radiam de fericire si emotii,iar ea...Doamne,ce buze moi. M-as fi ciupit in timp ce o sarutam ca sa stiu ca nu-i un vis,ci realitatea.

- Asta-i cadoul meu pentru tine,dragule. Imi sopteste ea.

Ma dezleaga la ochi,iar in fata ochilor vad toata camera schimbata. De doua ori mai mult intuneric,ea de doua ori mai frumoasa ca de obicei,o punga de cadou pe o masa veche,langa ea doua pahare,iar in jur trandafiri de culoare rosu aprins si petale insirate peste tot. Cine ar fi crezut? Diabolica asta mica chiar se pricepea la facut surprize. Desfac sticla de vin,fac plinul si ciocnim in cinstea mea si probabil a noastra... Toata seara am pierdut-o acolo,am sarutat-o de milioane de ori,ne-am oferit cele mai fine si intense atingeri si totusi...exista un "noi" ?

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Mar 22, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Trandafirul meu roșuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum