Capitolul 2:" Just Math"

16 1 0
                                    

Pasesc apasat pana la banca unde trebuia sa ma vad cu el. Trag aer in piept si ma pun fata in fata cu satenul.

-Melody,ce ma bucur ca ai venit.

-De ce te-ai bucura de prezenta mea,  tu ai pe oricine si te bucuri de prezenta mea? Nu imi vinde bezele ca nu vreau sa cumpar. Spun timid.

-Dar eu...stii ce lasa. Hai sa trecem la facut mate.

I-am explicat tot ce a avut nevoie sa stie apoi mi-am strans lucrurile si m-am ridicat rapid.

-Dylan, vreau doar sa nu mai stai cu mine, nu vreau sa iti stric reputatia, m-as simtii vinovata. Mormai incet.

-De ce? Haide,meriti o sansa, si daca nimeni nu ti-o acorda, ti-o acord eu.

-Nu e nevoie sa faci atat efort. Sunt timida si inchisa. T...te rog. Cand ma emotionez incep sa ma balbai,si in preajma lui imi pulseaza sangele, ma chinui sa vorbesc cu el fara sa ma repet sau balbai.

Acesta ofteaza zgomotos si pleaca nervos. Imi inchid ochii pentru cateva secunde apoi imi continui mersul, el clar isi bate joc de mine. Nu pot pur si simplu sa accept ca el vorbeste cu mine. Singurul baiat din viata mea va fi Mike.

Ajunsa acasa imi las lucrurile si ma duc direct la mine in camera intrand in dus. Picurii de apa ce curgeau imi relaxau fiecare particica a corpului. Mi-am infasurat corpul si apoi m-am dus sa imi iau tricoul de la Mike, iar mi-a furat tricoul Nike. E de baieti, dar eu mi l-am luat cu un scop, sa dorm cu el. Eram doar in prosop asa ca am deschis usa incet uitandu-ma la picioarele mele si am intrat fara nicio ezitare in camera. Cand mi-am intors privirea l-am vazut pe Dylan stand pe pat impreuna cu Mike.

-D...Dylan! Am strans cu degetele mai tare de prosop apoi am inchis ochii. Am iesit in graba de acolo si am ofat usurata. M-a vazut in prosop! Mi-ma scuturat capul si apoi m-am imbracat. M-am asezat in fata laptopului pentru a imi face proiectul, acesta fiind gata la 2 ore de la incepere. Ma trantesc franta pe pat apoi fix cand sa ma bag sub patura aud niste ciocanuturi.

-Intra. Strig eu crezand ca e Mike care iar imi vrea pixul , dar m-am inselat amarnic. Era Dylan.

-Melody, daca esti stresata ca te-am vazut in prosop, nu m-am uitat. Am venit doar sa te intreb daca vineri vrei sa vii la petrecerea mea.

-E..eu? La..o..o petrecere?

-Haide, o sa fie distractiv. Te rog.

-O sa stau intr-o camera si o sa citesc, nu vreau sa ma vada nimeni si sa iti stric statutul. Nu vreau sa auzi doar "De ce stai cu tocilara aia? " "Nici macar nu poate sa vorbeasca, fraiere".

-De ce esti asa de pesimista? Vineri la ora 19:00, o sa iti dea Mike adresa, defapt si de drept vino cu el.

Mi-a facut cu ochiul apoi a iesit din camera. Iarasi mi-a tremurat tot corpul, iar m-au trecut fiori, de ce sunt asa de emotionata cand vorbesc cu el? M-am lasat pe spate si am inchis ochii adormind in cateva secunde.

Dimineata isi face simtita prezenta prin simpla lumina ce o emana soarele. Ma ridic lenesa in picioare si imi fac rutina. Imi iau blugii mei vechi si hanoracul gri apoi imi incalt bocancii, alta zi monotona de scoala, de data asta macar nu am pierdut autobuzul. Scaunul meu este rece si ma incomodeaza, dar il suport pentru un drum de 15 minute. Rasetele celorlati umpleau vehiculul. Ma deranjau, radeau de mine. Ii auzeam, ii simteam, dar desi intreceau masura sunt prea jalnica sa le-o spun. Ajungem in curand la scoala, iar eu ca deobicei ies ultima din autobuz. Intru repede si cu pasi mici in scoala si fug drept spre clasa mea. Ma pun in ultima banca , acolo unde stau mereu si imi deschid cartea. La scurt timp o mana imi atinge umarul. Imi intorc privirea si nu sunt surprinsa sa vad ca este Dylan.

-Buna, pot sa stau azi langa tine?

-D..da. Am zis timid. Iar ma ia gura pe dinainte. Melody, ai si tu mai mult tupeu te rog? E pentru binele tau.

Am rasuflat si mi-am reintors privirea spre cartea mea. Eram cuprinsa de ea pana ce doamna mi-a tulburat universul.

Dupa ce ora s-a sfarsit mi-am strans repede cartile si nici macar nu am dat ochii cu Dylan, nu pot sa fac asta, de fiecare data cand ma uit in ochii lui ma cutremur. Nu imi place sentimentul ala si mi-as dori sa nu se mai repete.

-Melody, nu ma mai ignora. Haide,hai sa mergem la un suc.

-D..dar...

-Nu accept niciun dar. Mergem. Acesta m-a cuprins de incheietura mainii  si m-a tras inspre iesirea din cladirea scolii.

Si eu care credeam ca eu sunt imposibila, el e....nu exista cuvant. Am mers dupa el pana la cafeneua unde a vrut atat de mult sa mergem. A comandat doua Latte Machiatto si le-a adus la masa unde eram asezati.

-D..de ce m...m-ai chemat aici?

-Melody, vreau sa fim prieteni. Da-mi o sansa.

-Ai o singura sansa, bine ?

-Perfect, maine vin eu sa te iau de a acasa, la 7:30.

-Bine. Ne vedem atunci.

Melody, iar nu te controlezi? De ce ii dau sansa, de ce ii accept tot. Poate ca pana la urma nu e asa de rau cum pare.

Am plecat putin confuza din cafenea, dar sper ca avea sa se umple golul ala din burta. Mi-am trantit geanta pe covorul vechi al casei si am urcat repede. Se auzeau rasete din camera lui Mike, probabil e Avram pe la el, deci inseamna ca joaca jocul lor de carti. Am intrat cu zambetul pe buze stiind ca mereu ma lasa sa joc cu ei,  dar acesta a pierit cand in loc de Avram, era Dylan.

-Melody! Spun acestia in cor. Joci Makao(nu stiu cum se scrie)?

-Nu, am , ma duc sa...im ...da ma duc in camera mea. Am zis totul balbait si repede apoi am fugit in camera mea.

Am inchis cu viteaza usa si am rasuflat usurata. Desi am zis ca ii acord o sansa, omul asta este acum inaintea mea acasa, si am plecat in acelasi timp din acelasi loc.

Am ramas doar in tricou, iar hanoracul l-am aruncat in dulap si apoi mi-am desprins parul. Odata ce m-am facut comoda mi-am trantit corpul pe salteaua patului si am vrut sa deschid laptopul, dar bataile in usa nu m-au lasat. M-am ridicat greoi si am deschis usa.

-Melody, hai sa joci cu noi carti, e mai distractiv in trei. Apoi a chicotit. Desi nu sunt inca in stadiul in care sa ii inteleg glumele, nu a fost una prea frumoasa.

-N...nu.

-De ce? Te rog! Ai zis ca imi dai o sansa.

-Sansa ta incepe de maine. Apoi am dat sa inchid usa numai ca mi-a anticipat miscarea si a oprit usa cu piciorul.

-Bun, asa faci. A intrat in camera si a inceput sa ma gadile.

Degetele sale imi provocau o caldura in corp.

-Bine joc. Am spus eu printre rasete.

Mi-a dat drumul si zambit invingator. Mi-am prins parul intr-o coada lejera si l-am urmat pana in camera lui Mike. 

M-am asezat in liniste pe pat alaturi de cei doi baieti si am inceput jocul.

💕

Change MeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum