Un vis

11

  M-am obişnuit să ajut oamenii şi să nu primesc un 'mulţumesc', m-am obişnuit să ajut oamenii şi ei să spună 'oricum puteam să fac şi eu asta', m-am obişnuit să ajut oamenii şi ei să spună 'se putea şi mai bine', m-am obişnuit să ajut oamenii şi ei să spună 'oricum n-ai făcut mare lucru'. Da, m-am obişnuit să ajut oamenii, iar ei să nu aprecieze asta, să nu înţeleagă cât am muncit, şi să nu-mi înţeleagă frustrarea când îşi bat joc de munca mea. Pentru că e mult mai uşor să copiezi o temă, care e făcută în 2 ore, în 5 minute şi apoi să spui 'nu înţeleg de ce ţi-a luat aşa de mult să o faci'. Pentru că e uşor să ajuţi la teste şi apoi tu să spui 'n-am învăţat, dar am luat notă mare, ce noroc am avut'. Pentru că e uşor să lucrezi mai bine de 5 ore la un proiect când ai o miopie de închinat şi tu să iei notă mare pe munca mea, iar apoi când vine rândul tău să faci un proiect de căcat, căruia i-ai acordat 10 minute. Pentru că e uşor să stau ore întregi să te ascult, să te susţin să te fac bine, şi apoi tu să spui că nimeni nu ţi-e alături niciodată, sau altcineva te-a ajutat, în niciun caz eu. Pentru că e uşor ca eu să exist doar când nu sunt în preajmă alte persoane. Pentru că e uşor să îţi fac orice poftă şi apoi să mă înjuri sau bârfeşti. Pentru că e uşor să mă sacrific pentru tine şi să nu primesc un gram de respect din partea ta. Pentru că e uşor să dai de fiecare dată locul în autobuz şi tu să stai comod pe el, chiar dacă eu nu mai pot sta în picioare de rău şi mă aşez pe jos şi nici aşa nu observi. Pentru că e uşor să faci mereu bine, şi tu să nu primeşti niciodată bine, nici atunci când ai neapărată nevoie.
Pe acei oameni, doresc să-i anunţ, că nu exist numai în caz de nevoie, că nu sunt un obiect, sau o lampă cu dorinţe. Pe acei oameni, doresc să-i rog să se gândească cât timp îmi pierd eu să-i ajut în timp ce ei fac orice altceva ce le aduce fericire. Pe acei oameni, doresc să-i anunţ că niciodată nu m-au înţeles şi nu m-au apreciat aşa cum trebuia. Acelora, le doresc să nu treacă niciodată prin ce-am trecut eu, pentru că e cel mai jignitor lucru prin care poate trece un om: să fii folosit.
Dacă te-ai regăsit în rândurile mele, indiferent de care parte, gândeşte-te mai bine că nu am făcut-o cu răutate, şi uneori vreau şi eu să fiu apreciată, vreau să simt că nu muncesc degeaba, uneori îmi doresc un 'mulţumesc' din suflet, care să repare tot ce mi-ai greşit. Uneori, vreau doar să nu mă mai simt un obiect. Uneori, vreau să ştiu dacă stai cu mine doar pentru ajutor, uneori vreau doar să poţi sta cu mine, fără să-mi ceri ceva, pentru că uneori vreau să simt că îmi eşti prieten, pentru că uneori nu mai pot face faţă şi am nevoie doar de asta pentru a putea continua: de un prieten