Misiunea

1.2K 101 21
                                    

Incet,incet,Louis isi deschise ochii, toate evenimentele anterioare revenindu-i in cap si cauzandu-i o durere mai mare decat avea deja de cap.

Nu stia de cat timp era inconstient pe podea, probabil de cateva ore avand in vedere ca afara se intunecase.

Acesta isi sterse cu mana ,mica dara de sange provenita de la buza sparta si isi analiza mai bine in oglinda obrazul stang care acum era vinetiu, oftand amarnic.

Sa imi bag pula in toti si in toate!urla acesta daramand tot ce era in jurulul lui, lasandu-se usor in jos sa atinga podeaua.

De ce...?intreba cu ton mai jos, faţa lui exprimand decat durere si dezamăgire.

De ce tocmai ...prinţesa mea?im?spuse pe un ton de copil, o lacrima vrand sa ii rasara din ochi, insa o stearsa repede, ridicandu-se si porni spre biroul lui Martin.

Daca vroia sa afle ceva despre cei care i-au rapit prinţesa, ştia ca numai de acolo putea.

Asa ca a rasfoit ore in sir printre actele bosorogului, in final aruncandu-se pe un scaun, negansind nimic.

Doar oare, unde putea sa fie?Unde putea fi acel contract tampit si infect?Oare il aruncase?

Nu.Nu putea sa-l fi aruncat.Era imposibil.

Atunci cum ar mai fi aflat el de Harry?Cum l-ar mai fi gasit?

Însa Louis era sigur de un lucru.Si acela era ca Martin niciodată nu isi arunca hartiile.

Mereu le pastra intr-un loc sigur pe cele importante.

Dar unde?

Acesta s-a invartit grabit prin toata incaperea, insa nu a vazut absolut nimic.

Louis a mai luat o data loc pe scaun, expirând nervos.

Dar unde dracului putea fi?

Si atunci i-a picat fisa.Trebuie sa fie intr-un seif, ascuns in apropriere.

Si ca in orice film, acesta a presupus ca era in spatele unui tablou.
Unui tablou foarte scump pe care Martin il cumparase la o licitatie a marilor milionari.Cu alte cuvinte, taboul era o mare prostie in ochii lui Louis, probabil fiindca nu intelegea "arta" la fel ca unchiul sau.
Si ce sa inteleaga mai precis de la o tipa nud, care pozeaza doar ca o alta curva din Playboy?Sincer ii se facea greata, asa ca a inlaturat rapid tabloul, in spatele sau gasind ceea ce cauta.Insa acum venea partea grea.

Ce cod avea?

Ce afurisit de cod putea sa-l impiedice sa isi găsească prea frumosul iubitel!?

Va spun eu, niciunul!

Dupa mai multe incercari la nimerala, si putin timp de gândire, iata ca au venit si numerele norocoase, Louis insfacand rapid toate coloanele cu hartii, asezate perfect si rasfoindu-le.

Insa erau prea multe si timpul era prea scurt.Cu cat pierdea mai mult timpul, cu atat exista probabilitatea sa nu isi mai vada prințesa.

Acest gand doar il slabii de puteri,insa stia ca trebuie sa fie tare.Pentru prinţesa lui.Numai amintindu-si ochii aceia verzi indurerati care il priveau cu lacrimi, numai amintindu-si acele buze tremurande care i-au soptit un ultim adio, numai amintindu-si acestea simtea cum ii se frange inima.

Gata.Trebuia sa se concentreze.Pentru Harry.Pentru prea plapandu-l baiat carliontat pe care il iubea.

Dupa mai multe minute si un noroc venit de sus, iata ca a gasit in sfârşit afurisitul ala de contract, a aranjat repede toatele cele la locul lor, nevrand ca Marvin sa banuiasca ceva, si a plecat cu masina spre prima adresa pe care a văzut-o pe hartie.

Acum era acum!si-a spus el in gand.

Harry p.o.v

Nu stiu unde eram.Sau de când eram unde eram.Nu imi aminteam cum de ajunsasem aici, sau altceva in afara de...de Louis.Si desi probabil trecusera decat cateva ore...imi era foarte dor de el.Imi este foarte frica aici.Nu este decat întuneric si atat.
Insa mirosul acesta...mi se pare atat de cunoscut...am mai fost aici, însă imi este frica si doar sa ma gandesc ca m-am intors de unde am plecat.

Speram cu tot sufletul ca nu ma voi mai intoarce aici de cand am plecat.
Insa soarta nu a fost de partea mea.

Tot ce imi doarem acum, era doar sa ma trezesc in braţele calduroase si protectoare ale lui Louis, care sa imi şoptească usor in ureche ca a fost doar un vis urât, insa realitatea este alta din pacate, si cred ca acum va trebui sa o infrunt.

Niste pasi se auzeau de pe holul lung, si cu fiecare pas, inima imi batea si mai tare.Stiam ce urma.Stiam ca urma sa fiu batut.Stiam ca urma sa fiu batjocorit.Stiam, stiam,stiam...stiam prea multe si de aceea imi era frica.

Imi era frica de el.

⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒⌒

Da...capitol nou...ehh mai naspa... de aceea nici nu am postat mai devreme...Insa vroiam sa va multumesc mult, tuturor pentru sustinerea acordată in scrierea acestei carti.Va ❤ si kiss pe toti!

Baby Boy (L.S)✅Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum