Secret | Harry Styles |

Prolog 3

 - Esti nebun? Te-ai saturat sa traiesti? - urla Jaison, vorbele lui se izbesc de peretii vechi si umezi ai subsolului, creand un ecou ce il face pe barbatul in negru de alaturi sa scranseasca din dinti. Risca sa fie auziti, iar asta lui nu-i convine. Trebuie sa-l faca sa taca, de nu, va fi nevoit sa se izbaveasca de el, cat de apropiat nu i-ar fi el.

 - Mai incet Jaison. - soptise el, incercand sa-si calmeze prietenul - O sa ne auda cineva, si atunci ambii vom muri. - ranjise, si puse accentul pe ambii, sperand sa-l sperie - Daca facem totul perfect, avem ambii de castigat. Gandeste-te, este o idee geniala. Vom avea o putere de invi-

 Jaison pufni enervat, si il intrerupse pe barbatul in negru. 

 - Putere? Asta este tot ce te intereseaza acum? Putere?! Mergem pe muchie de cutit, si riscam sa ne taiem adanc! Si asa am riscat venind aici, insa tu inrautatesti situatia, si refuzi sa te folosesti de ocazie si sa discutam teme cu adevarat importante, intunecandu-mi mintea cu prostiile astea! Este o idee nebuna! Nu ai destule puteri. Si asa suntem in prag de razboi, iar tu planuiesti sa dai peste cap planul nostru, ce a fost planuit de zeci de ani! - Jaison continua sa urle, in timp ce Sam isi muscase buza inferioara, incercand sa nu scoata vreun sunet, si sa fie auzita. Niste fire de par castaniu intunecat i se lipisera pe fruntea ei asudata de emotii, insa pentru ea asta nu conta. Aflase ceva ce ii va soca pe toti. 

 Amanda avea dreptate, aceasta cladire ascunde niste secrete oribile. Si ea era martora unuia. 

 - Jaison, daca chiar acum nu incetezi sa isterezi ca o fata mica de 12 ani careia i s-a luat jucaria, o sa te omor pe loc. - soptise cu venin al doilea barbat, strangandu-si mana dreapta in pumn, insa prietenul lui nu remarcase asta, ci continua sa tipe. 

 Oftind, acesta incepuse sa regrete ca i-a povestit lui planul. Era prea riscant, si el intelegea asta, insa credea ca prietenia lor puternica va acoperi riscul ce si-l asuma ambii. Se inselase. Jaison a devenit un pericol pentru el, si trebuia eliminat. 

 Auzind cuvintele lui, Sam scoase un icnet, iar mai apoi isi acoperise gura cu palmele ei mici, inchizand ochii de frica. Cateva lacrimi ii aparusera in coltul ochilor, iar teama de a fi prinsa ii intuneca mintea. Isi presase corpul mai tare de perete, sperand ca acesta avea sa o salveze. Se ruga lui Dumnezeu ca cei doi barbati sa n-o fi auzit. Insa totul era in zadar. 

 Cei doi sau oprit din a se certa, iar mainile la ambii se dusera automat la buzunarul din sacouri, unde se aflau armele lor. Erau incordati, si scanau fiecare centimetru din subsol, in cautarea sursei sunetului. Se asezase o liniste mortala, ce crease un fior pe spatele lui Sam, agravand situatia. 

 Brbatul in capison negru il privi pe Jaison, dandu-i de inteles ca nu sunt singurii aici, se afla un al treilea intrus, care nu intra in plan. Cineva se afla aici tot acest timp, si stia tot ce stiau si ei. Erau vremuri grele, si fiecare om simplu poate deveni un dusman periculos, iar un nou intrus, la prima vedere o persoana simpla, putea deveni virusul ce poate dobori un program bine calculat. 

 In timp ce Jaison doar scana incaperea, muschii de pe spatele celuilalt se incordasera, iar privirea i se intunecase. Cineva ii auzise planul, iar acum putea cu usurinta sa iasa din aceasta incapere, iar secretul lui va ajunge la urechile lui Harry. Si va fi omorat, iar planurile lui la care a muncit din greu vor fi distruse si uitate. 

 Isi inclestase maxilarul. 

 Nu poate permite sa se intimple asta. Secretul va ramine intre acesti peteri, si nu va iesi in lumina lumii. Chiar daca va fi nevoit sa omoare pe cineva, oricine. Chiar daca acest cineva ii este foarte drag lui. Chiar daca el tine foarte mult la aceasta persoana. 

 Facusera cativa pasi inainte, sunetul acesta fiind unicul din subsol. Sunetul talpii bocancilor lovindu-se de pietrele umede si putrezite ii paralizase mintea bietei fete. Sam tremura in intuneric, intelegand ca acesta ii este sfarsitul. Va muri aici, iar secretul va muri impreuna cu ea. Nu va reusi sa-i salveze pe ceilalti. Iar acest gand o facea sa se innece cu propriul aer. 

 Isi inchise ochii cu putere, cand pasii se oprira la colt. Inghitind nodul ce se crease in gat, ea suspina cu spaima cand auzise un glas ce il aude in fiecare zi. Un glas ce nu trada niciodata vreun semn de alerta. Un glas atat de cunoscut, incat ea credea ca acest glas o va putea ghida si prin intuneric. Insa el o aduse in iad. Doar la gandul ca putea sa-si petreaca toata viata alaturi de el o facea sa inghete pe loc. 

 - Mai mai mai, ce avem aici - un ranjet sadic aparuse pe fata barbatului in capison, atunci cand el se uitase dupa colt si intelese ca asta nu era un intrus, ci doar o jertfa a sortii. Isi lasase mainile cu arma sa cada in jos, privind cu placere, si usurare, ca asta era doar Sam. 

 - Sophie? - intrebase Jaison din spate, glasul lui era imbibat de uimirea unui copil care vede pentru prima oara zapada. Isi daduse ochii peste cap si aranjase niste fire de par negru ce cadeau de sub materialul capisonului. 

 - Nu. - el ranjise si se aplecase pe vine, apucand barbia fetei ce era ingrozita, intre doua degete, impunand-o sa il priveasca in ochi, in timp ce arma era in cealalta mana, in raza ei de vedere. Frica. Frica din ochii ei il ridica pe varfurile extazului. Era ceea ce il hranea si il facea sa respire. Frica care o crea in ochii oamenilor ce ii vad adevarata fata. 

 - Ceva mai bun. Sam. - o sclipire periculoasa ii aparuse in ochi, si fata scancise de durerea din zona barbiei, insa nu indraznise sa scape vreun cuvant - De mult timp ma enervezi si mi te incurci printre picioarele mele. Ai ridicat o zarva enorma in jurul tau, si asta incepe sa ma calce pe nervi. Recunoaste, nu tu esti Aleasa, asa-i? Doar ai hotarat sa profiti de faptul ca esti izbitor de asemanatoare cu Sophie. Insa cine te-a trimis? Esti un spion, razboinic, ce? De unde tu esti? 

 Intrebarile s-au varsat asupra fetei, iar Jaison doar statea socat si privea cu uimire cum prietenul lui isi arata o noua fata a sa. Una, pe care nimeni nu si-ar dori s-o vada. 

 - Poftim? - exclamase ea cu glas ridicat si ascutit, niste lacrimi ii umezira obrajii rosii - Ce? Recunosc, nu sunt aleasa, insa nu sunt un razboinic sau spion! Jur! Sunt doar o fata simpla. Jur ca nu voi povesti nimanui de ce am auzit astazi! - continua ea, glasul ei cu fiecare cuvant devenea tot mai puternic, facindu-l pe barbat sa-si incleste maxilarul de furie. 

 - Frate, poate nu trebuie? - intrebase Jaison, incercand sa reguleze situatia ce parea sa scape de sub control. Totul era planuit complet altfel, iar atunci cand ceva nu merge cum trebuie, apare riscul sa se distruga toata sistema. 

 - Poate iti inchizi gura? - maraise el, si se intoarse catre Sam, ce era gata sa intre in perete de frica - Fetita stie prea multe. 

 - Iti jur! Nu voi povesti nimanui. - continua ea disperat, insa metalul rece al armei ce se lipise de fruntea ei o facuse pe loc sa taca.  Stomacul se invartise in jurul coloanei vertebrale, iar inima ii galopa de frica. 

 - Prea tarziu. Trebuia sa te gandesti la asta inainte ca sa te cobori aici. 

 Jaison inghiti in sec cand realiza tot cosmarul care se petrecea in fata ochilor. Daduse sa spuna ceva, insa fu intrerupt de glasul lui Sam, ce tremura mai puternic ca pana acum. Spaima ce se citea in ochii ei il facuse sa regrete de tot ce a facut el pana acum.

 - Imi e mila de Sarah. - scuipase ea aceste cuvinte, si barbatul marai de furie - Nu o meriti. 

 - Nu o atinge pe ea. - spuse el, cu o calmitate ce ii trimise fiori pe sira spinarii chiar si lui Jaison, ce vazuse multe morti sau cazuri iesite din comun. 

 Impuscatura. 

---

 Deci, fac asta pentru prima oara aici, si am emotii ( doamne, imi tremura chiar si mainile ) - as dori sa dedic acest capitol lui Adrenaline_69 , deoarece dialogurile cu tine, habar nu am de ce, ma inspira sa scriu. Posibil, talentul tau ca scriitor se transmite prin discutii, sau nu stiu ce, dar o faci foarte bine, si are o influenta asupra mea, hah. 

 Nu prea am curajul sa-ti spun asta in privat, deci o sa scriu asta aici, sperand ca nu ma fac de rusine - te socot o persoana foarte talentata, si foarte interesanta, cu care este o adevarata placere sa discuti, cu care poti vorbi si te prosti pe orice tema, fara ca sa te simti incomod. Chiar sunt fericita ca am facut cunostinta cu tine ♥