Cand am plecat de la scoala am trecut pe la secretariat. Am vrut sa imi iau la revedere cand o doamna m-a intrerupt:
"Angelina, vino putin!"
"Da." zic eu intrand in incapere.
"Cineva a venit si s-a interesat de tine. I-am aratat registrul tau de activitate, notele si cateva acte. Parea a fi ceva oficial.."
"Cum? Cineva a avut la datele mele personale?" ma revolt eu.
"Avea autorizatie" spune secretara intinzandu-mi o hartie. Ma uit mai de aproape si strecor hartia in ghiozdan fara ca cinvea sa observe.
"Atunci multumesc ca m-ati anuntat" zic eu scurtand converstia si plecand din incapere.
Incep sa inteleg ce se intampla. Cineva vroia sa ma cunoasca mai bine. Se lasa seara si nu e absolut nimic interesant la TV. Imi iau geanta si telefonul si pornesc spre plaja. Obisnuiesc sa fac asta cand nu pot sa dorm. Pentru ca sunt aproape de mare. Apa parea a fi smoala. Era grea si fierbinte. Inotul era mai greu, de obicei faceam peste 25 de metri. Azi abia ajungeam la 19. Deodata mi s-a pus un carcel si toata partea dreapta mi-a amortit. Am incercat sa ma intorc la mal dar inghiteam din ce in ce mai multa apa. Durerea din tot corpul este este singurul lucru care mi-l amintesc.
Am crezut ca era ultima mea clipa. Cand lumina imi patrundea printre gene nu stiam ce se intampla. Eram intinsa intr-un pat de doua persoana intr-o incapere aerisita si luminoasa. Dupa cateva clipe am auzit niste pasi proeminenti venind in camera.
"Cine esti, ce caut aici?"tip eu in fata unui tip mai inalt . Ochii imi erau cunoscuti. Parfumul lui inunda camera.
"Stai linistita, nu o sa te ranesc! Vorbeste mai rar, te rog!" spuse el uitandu-se la mine.
"Cine esti, ce caut aici?" repet eu.
"Sunt Louis, baiatul care ti-a trimis mesaje. Eu te-am salvat de la.."
"Inteleg. Multumesc." zic eu intrerupand conversatia. Am incercat sa ma dezvelesc dar eram in costum de baie. Mi-am tras plapuma repede pe mine, Louis razand de faptul ca imi era rusine de el.
"Scuze dar azi-noapte a fost intuneric si nu am putut sa iti gasesc hainele. O sa iti dau cateva din ale mele." spuse indreptandu-se spre un dulap mare .
"E casa ta?" intreb eu uitandu-ma in jur.
"Nu, suntem intr-o camera de hotel. Poftim." spuse el intinzandu-mi un tricou si niste pantaloni de training. Ma uit insistent la el si cred ca a inteles mesajul.
"Bine, plec, te las sa te schimbi singura." nu am putut sa nu observ cand si-a dat ochii peste cap. Oare la ce se astepta , sa ma schimb de fata cu un strain? Inchide usa eu tragandu-mi hainele pe mine, erau ca cateva numere mai mari dar in acelasi timp lejere si miroseau bine. Pana sa vina m-am plimbat putin prin camera. Am zarit o poza cu el si cu alta fata. Aud usa deschizandu-se si intreb cu poza in mana:
"Este prietena ta, aratati fericiti impreuna?"
"Nu este sora mea, Eleanor. Zambete false."
Am lasat poza jos realizand cat il irita acest subiect. Adusese o tava si doua boluri de lapte cu cereale. Probabil auzise cum imi ghiorlaie matele.
"Stiu ca ti-e foame ai inotat 50 de metri."
"Nu inot mai mult de 30."
"De data asta ai facut-o."
Imi iau bolul si lingura stand turceste. Erau cerealele mele preferate.
"Cati ani ai?" intreb eu.
"21." zice el, zambind. Stia ca nu ma asteptam la un astfel de raspuns. Dupa putin timp de tacere am intrbat:
"Unde lucrezi?"
"Peste tot. Cant intr-o formatie. Tu ce vrei sa devii cand vei fi mare?"
"Chirurg."
"O Doamne." zise el surazand.
"Dar.. Vreau sa calatoresc in jurul lumii." continui eu.
"Poti veni cu mine si cu trupa. Iti gasim noi o treaba de facut."
Am zambit cu greu inghitind cerealele si apoi refuzand. Dupa Louis mi-a spus sa ma mai gandesc.
"Vreau sa merg acasa." mi-am luat telefonul si geanta. Aveam 18 apeluri nepreluate. Cat timp eram in masina lui eleganta, m-a intrebat daca vreau sa merg la concertul lui din Bucuresti si mi-a dat doua bilete cu acces in culise. Am zis ca o sa ma mai gandesc dar am luat biletele.
