Viata de adolescent ❤

Capitolul 13

Ajungem acasa. Tot nu stiu ce a vorbit Jacob cu Loren si Chris. Ma deranjeaza ca imi ascunde lucruri.

-Din perspectiva lui Jacob-
   A doua zi de dimineata, de ziua lui Mechi, m-am trezit inainte ca sa ii fac micul dejun. Inca dormea...de la un timp doarme foarte mult. Din fericire reusesc sa termin de facut niste senvisuri inainte sa se trezeasca ea...si cu o ceasca de cafea. Le pun pe o tava si usor merg sus in camera. Deschid usa discret, incat sa nu simta prezenta mea ca sa nu se trezeasca, si pun tava pe birou. Ma pun langa ea si o iau in brate soptindu-i la ureche "iubire trezeste-te". Acei doi ochi mari s-au deschis. Ma privea placut. Ii dau micul dejun.
-Mersi, Jacob.
-La multi ani, iubire. Faci si tu 17 ani. Diseara avem treaba.
-Stai...ce treaba?
-La 18:00 sa te pregatesti sa mergem undeva. Nu ma intreba unde pentru ca e o surpriza si nu o sa-ti spun.
-Chiar asta urma sa fac...esti rau.
-Inseamna ca nu-ti plac surprizele?
-Aa...nu...surpriza ramane in plan, spun eu si incep sa rad.
-Asa ma gandeam si eu.

Am asteptat-o sa manance in timp ce eu imi faceam rutina de dimineata in baie. Lovitura ei de la cap se facea din ce in ce mai bine. Era mai ok. Azi, inainte de petrecere, chiar nu duceam la doctor sa ii scoata de finitiv bandajul.

O astept sa manance, sa se imbrace, iar dupa mergem la doctor. Nu era departe. In jumatate de ora, sau chiar mai putin, totul era gata.
Ii propun lui Mechi sa mergem sa isi ia o rochie noua, in caz ca celelalte pe care le are nu-i mai plac. Nu refuza, acesta fiind cadoul de ziua mea, plus petrecerea.

-Din perspectiva lui Mechi-
        Imi place sa fac cumparaturi cu Jacob. Efectiv am intrat in toate magazinele pe care le-am vazut si am probat o multime de rochii. Pana cand am dat de cea perfecta. Era albastru deschis, venea pana mai sus putin de genunchi si nu era foarte decoltata. Era perfecta, si era culoarea care-mi place cel mai mult.

      Vine si seara...Loren venise impreuna cu Chris inainte la mine. Ea ma machiase. Eram foarte draguta, ceea ce eu nu prea obisnuiesc sa fiu...desi toata lumea imi spune asta, dar eu nu cred.

       Acea seara a fost cea mai frumoasa seara din viata mea. Toti pe care ii cunosteam au venit. Dar ma simteam bine ca stateam cu prietenii mei. Liam isi facuse si el o iubita, tot de la noi din liceu, o chema Lora. Era foarte draguta, atat la comportament cat si la fata si se imbraca foarte bine. Imi placea de ea. Ba chiar l-am felicitat si pe Liam. Le statea foarte bine impreuna.

      Am dansat toata seara si am mancat. Totul a fost minunat, mai putin partea cand a trebuit sa plecam acasa. Mama nu a vrut sa vina, in schimb ne-a urat distractie placuta.

       Cand am ajuns, aceasta dormea asa ca am intrat in casa incet, apoi in camera. Eram foarte obositi asa ca ne-am schimbat si am adormit direct, mai ales eu.

-Noapte buna, Jacob.
-Noapte buna, iubire.

Heey cam atat si cu acest capitol. Sincer imi pare rau ca am scris putin doar ca nu prea imi vin idei. Nu sunt o fire creativa. Nici nu stiu daca sa mai continui cartea. Dar vad ca deja 3 mii de persoane mi-o citesc si este un numar incredibil. Va iubesc si sper sa va placa ce scriu in continuare.