Trebuie să o văd, să știu că e bine.. Probabil că deja m-a uitat..
Lucrurile nu vor rămâne așa!
*Câteva luni mai târziu*
Din perspectiva Jessicăi
O văd pe Lana venind spre mine știind deja ce vrea..
" Ți-am zis, nu voi merge cu tine la concertul ălora! " spun pornind tv-ul.
"Off.. Te rog, Jessica! Fac orice! " adaugă ea rugându-se de mine.
"Fie, voi merge. Când este concertul?" întreb cedând rugăminților Lanei.
" Mâine seară, în centru." țipă ea entuziasmată fugind în cameră.
Nu pot să cred! Trebuie să merg cu nesuferita asta mică la un concert nesuferit.
Fărã să vreau, gândul îmi zboară la Justin.. Urc în cameră luând după noptiera patului o poză cu mine și el. Era atât de fericiți.. Simt cum o lacrimă îmi cade pe obraz și tresar auzindu-mi numele din spatele meu. Îmi șterg lacrima și mă întorc văzând-o pe Lana.
" Care-i treaba?" întreb uitându-mă la cele două tricouri cu 5SOS pe care le avea.
"Ce părere ai? " mă întreabă uitându-se la tricouri.
" Hmm.. Primul este mai drăguț!" spun făcând semn spre acela.
Îmi zâmbește plecând din cameră.
*Ziua următoare*
Mă trezesc ușor speriată, iau telefonul de pe noptieră apelându-l pe Justin.. Chiar nu mai știu nimic de el, aș vrea sã-mi spunã doar că-i bine.
-Convorbire-
-Jessica?
-Heii, Justin.. Ești bine?
-De ce m-ai sunat?
-Justin, îmi este dor de tine! Nu mai rezist, vreau să te văd! spun începând să plâng.
-... *End call*
Arunc cu telefonul de perete, acesta spărgându-se în zeci de bucăți. Mă așez pe podeaua rece, aducâdu-mi genunchi la pipt strângând tare. Cum a putut face asta?! Îl urăsc pentru cât demult îl iubesc!
Din perspectiva lui Justin
Încă ține la mine, încă poate fii mea!
Nu mai stau pe gânduri și îmi fac bagajul pentru a pleca către Madrid. În câteva ore voi fi acolo, lângă ea..
Din perspectiva Jessicăi
Mi-am făcut rutina de dimineața, apoi am plecat împreună cu Lana la mall.
Am mers la KFC așezându-ne la o masă, comandând ceva de mâncare. O tot priveam pe Lana care se holba la o masă din spatele meu unde erai câțiva băieți de seama ei.
" Bine.. Am înțeles care-i treaba. Cine-i băiatul? " o întreb zâmbind în colțul gurii.
" Um, cum? La ce te referi? " adaugă ea "trezindu-se" din gândurile care o absorbiseră complet.
" Bãiatul acela, cine este? "
" Un tip super drăguț din liceul meu. Îmi zâmbește tot timpul, dar niciodată nu am vorbit. " explică Lana cu o strălucire în ochi.
" Pãi, și ce mai aștepți? Vorbește cu el! " îi spun încurajând-o.
" Nu, nu azi. Poate într-o zi o voi face. " și zâmnește încrezătoare.
" Atunci eu zic să mergem. Trebuie să ne pregătim pentru concert. " spun luându-mi geanta și plecând.
*Ora 6:15 pm*
" Lana, grăbește-te! Întârziem la concert! " strig la ea luând cheile de pe măsuță.
" Okay, sunt gata! " spune ea fugind spre mașină.
~*~
Am coborât din mașinã, pornind spre locul unde concertul v-a avea loc. Mã uitam în jurul meu, când, deodată vãd o un chip familiar.
...
Heii! Îmi pare rău că nu am mai postat, dar nu am avut timp. Vreau părerile voastre! ❤
