Am coborât din mașinã, pornind spre locul unde concertul v-a avea loc. Mã uitam în jurul meu, când, deodată vãd o un chip familiar. Era Justin!
Mă zărește, apoi se apropie zâmbind larg. O las pe Lana la locurile noastre și plec grăbită, departe de el.
Îl aud strigându-mă, eu, grăbind pasul.
Simt cum o mână mă prinde de încheietură. În acel moment, o mie de fiori mi-au străpuns corpul lăsând să cadă o lacrimă pe obraz.
" Jessica.. " spune Justin uitându-se către mine.
" Care-i treaba? " spun indiferentă. " De ce ai venit? De ce acum? "
" Nu pot renunța la tine, Jess! " adaugă acesta luându-mă de mână.
" Umm.. Scuză-mă, trebuie să mă întorc la verișoara mea. " și plec către locul meu.
Mă așez lângă Lana, aștepând ca băieții să apară afișând un zâmbet fals pentru a nu o îngrijora.
Din perspectiva lui Justin
Rămân blocat pentru câteva minute după care plec către hotel. Urc în cameră, așezându-mă în pat, mintea fiindu-mi invadată de o mulțime de gânduri.
" Ce se întâmple cu ea? De ce se comportă așa? M-a sunat să-mi spună că îi lipsesc, iar acum mă respinge de parcă aș fi ultimul prost? Proasta! Nici nu știe că aș face orice pentru ea! "
Din perspectiva Jessicăi
~*~
" Deci, cum ți s-a părut concertul? " întreb așezându-mã pe canapea.
" A fost super! Mersi că m-ai dus. " spune zâmbind larg urcând în cameră.
Mă uit la ceas, văzând deja că este destul de târziu. Urc în cameră, îmi fac un duș rapid, îmi iau pijamalele și așezandu-mã în pat. Primesc un mesaj, acesta fiind de la ... Justin?! Oare ce vrea?! Ohh!! Și eu sunt atât de proastă! Îi spun că îmi lipsește, apoi, când însfârșit îl revăd, mă comport ca o idioatã!
De la Justin: " Îmi pare rău că ți-am dat viața peste cap, din nou. Nu-ți face griji, nu se va mai repeta. "
Cum?! Ce vrea să spună cu asta? Oare, v-a pleca? Nu-l pot lăsa să plece! Nu stau pe gânduri și îl sun pe Zayn.
-Convorbire-
-Hei! Scuze că te deranjez la ora asta, dar.. știi cumva unde ar putea fii Justin în Madrid?
-Este în hotelul din centrul orașului. Dar ... *End call*
Iau cheile mătușii de pe măsuța de cafea și am plecat către hotel.
-La hotel-
" Bună! Îmi puteți spune în ce cameră este cazat Justin Bieber? " întreb recepționosta care se uita la ținuta mea "inadecvată".
" Scuzați-mã, dar acestea sunt informații pe care nu.. "
" Auzi, n-ai idee prin câte am trecut să vin aici! Și asta cred că se poate observa.. Așa că spune-mi unde este amărâta aia de cameră până nu rămâi fără loc de muncă! " țip eu către aceasta dând cu pumnul în birou.
Se uită speriată la mine, spunându-mi camera. Îi zâmbesc și plec către lift.
Ajung în fața camerei "75" neștiind dacă să bat sau pur și simplu să plec.. Trag aer în piept și bat la ușă. La scurt timp, Justin deschide ușa rămânând blocat la vederea mea.
" Heii! Pot intra? " întreb ușor nesigură.
" Sigur. " și îmi deschide ușa pentru a intra.
" De ce vrei să pleci? "
" Am venit pentru tine. Iar cum ție nu îți pasă de mine, de ce aș rămâne? " întreabă Justin așezându-se pe pat.
" Nu îmi amintesc să fi spus că nu îmi pasã de tine.. Mi-ai lipsit enorm, dar ai venit pe neașteptate și asta m-a dereglat puțin.. " spun așezându-mă lângă el. " Nu vreau să pleci, să te pierd din nou.. "
...
