Ce zi frumoasa. Nici o batalie. Eram linistiti si calmi. Alfa crescuse si era pregatit sa primeasca numele de Urlet Alfa . Pentru a deveni urmatorul mostenitor trebuia sa duca pe Muntele Mortilor o ofranda pentru a sti stramosii lupi ca e destul de curajos si puternic pentru a omora pe cineva aruncandu -l de pe o stanca prapastioasa. Eu il asteptam pe el si pe Urlet Negru. Ei au veni repede . Eu eram mandra ca aveam un pui ca el. Asa de puternic.
Era seara. Se auzira niste zgomote, dar nimeni nu le-a bagat in seama . Pasi marunti se auzeau venind, dar nu erau de lupi. Veneau oameni. Printr-un urlet eu i-am ridicat pe toti in picioare. Eram pregatiti de atac cu Urlet Negru , Urlet Alfa si cu mine (Urlet de Foc ) in frunte . Eakimosii se pregatire de atac. Se auzira doua gloante si ei venira peste noi. Urlet Negru muscara pe unul de picior. Omul cazu , dar razbunarea din partea altuia veni si il impusca . Greu a murit . Abia 5 gloante au fost de ajuns . URLET NEGRU pica la pamant . Pentru ultima oara se uita la mine, apoi muri . Eu lam vazut si m-am dus la el si pe la spate am fost si eu impuscata . Am picat langa celalalt lup . Puiul meu a venit la mine . Am urlat in semn de ramas bun sibapoi mi-a venit sfarsitul si mie. Macar eram cu inima impacata ca un mostenitor va sti sa conduca haita cu vitejie si va sti sa omoare tot cu vitejie. Eram bucuroasa , eram acum cu Urlet Negru si il indemnam pe Urlet Alfa de sus . Tot langa el eram . Era SFARSITUL.
