Era frig . Toti eram trantiti in zapada de oboseala. Unii se zbateau altii erau puternici si se ridicau , sa nu fie nevoiti sa simta loviturile biciului nemilos. Eu ma uitam in gol si asteptam... asteptam sa trag iar sania , sa parcurg iar 6000 de km si seara sa pic iar in zapada cu labutele zdrobite . Aveam totusi un plan . Vroiam sa fug. Sa devin un lup, sa ma departez de oameni si de tot ce inseamna omenire , dar loialitatea fata de stapanul meu ma tinea si nu puteam sa fug. Dar ... sunt puternica sunt un lup asa ca voi lasa oamenii rai sa se descurce singuri . Ma pregateam sa imi sfasai hamul si sa fug in padurea misterioasa unde ma asteptau ceilalti lupi . Stiam ca exista riscul de a fi lovita cu biciul sau impuscata, dar daca nu incerci ... nu rezolvi nimic. Omul a plecat la cortul lui , iar noi lupii in devenire am ramas singuri. Ma uitam speriata in jur , dar ma simteam deja libera si rodeam la hamul meu mai mult ca la osul din farfurie pe care urma sa mi-l fure un alt caine sau poate il duceam lupilor in semn de pace sau asa ceva. Gata ! Hamul era rupt . Mai trebuia sa ma ridic fara sa fac mult zgomot si sa fug ca o sageata inflacarata . Poate nu arat eu precum un lup adevarat , alb ce sunt dar eu tot vreau sa fug de oamenii ce nu au inima . Stiam ca in padure ma vor astepta colti si colti pana ma voi integra , dar eu voi lupta . Ma-m ridicat si fugi cat te tin picioarele . Din mine a iesit un urlet de fericire , iar un alt urlet se auzise din departare. Ma asteptau. Ma asteptau strabunii mei. Din urma mea se auzira gloante si strigate de nervi de la omul ce nu ne intelege. In fata mea aparu un lup alb ca mine ce mergea usor inainte . Eu ma-am apropiat de el si mergeam impreuna cred ca spre haita lui . Cand am ajuns mii de ochi se uitau la mine . Eu vroiam sa urlu la luna plina si sinistra si am urlat. Iarasi mii de urlete se auzeau in jurul meu. Acum eram de-al lor un lup mare mai mare chiar decat ei. Am adormit intr-o pestera pe care mi-a aratat-o Urlet Negru .
Soarele imi batea in ochii mei albastrii si m-am trezit . In fata mea era Urlet Negru . Mi-a facut semn din cap sa vin cu el. M-am ridicat repede si am alergat spre el avand un mare chef de joaca. Asa era obiceiul meu. In fiecare dimineata ma jucam cu cainii.
