Dupa terminarea orei, imi adun caietele si le asez in geanta, urmand spatele lucrat al lui Harry pana la curtea din spate. Ma asez pe banca scrijelita cu diferite initiale, iar el ma urmeaza. Se uita o secunda la mine apoi sare la gatul meu incercand sa ma sarute. Il imping, imi intorc fata si ii zic:
-Usurel, Romeo! Raspunde-mi la o intrebare.
-Da, vreau sa ne culcam impreuna! Ti-am raspuns, acum pupa-ma.
-Intrebarea e alta. Zayn e mort? intreb cu o figura speriata si vinovata.
-Intr-un fel!
-Cum adica intr-un fel? E mort sau nu? tip si ma ridic de pe banca. Ok, scuze.. continua.. ma linistesc si imi reiau locul.
-A intrat in coma azi dimineata.. dar speram ca isi revine.. oricum glontul ala l-a strapuns aproape de inima.
-Pai si Hailey, fetele din clasa lui.. toate fetele de ce sunt in doliu?
-Ah.. pff.. a murit solistul unei trupe rock in voga. Ma rog sunt cam fraiere ca se consuma atat. Dar de unde curiozitatea asta?
-Pai nu stii povestea? Era cu sora-mea cand s-a intamplat toata tragedia mi se pare si normal sa intreb pentru ea. Plange de doua zile.
-Aha... dar tu pe mine ma placi sau nu?
-Uhm, da.. adica da! Foarte mult! Ai.. ai auzit asta? Cred ca s-a sunat! Fug in clasa! ma fastacesc eu si alerg pe scarile scolii.
De cateva zile tot ma chinui sa ajung la spital dar matusa asta nesuferita a mea imi strica planurile mai rau decat tata! Vreau sa il vad cat traieste. Nu intr-un cosciug, la groapa din cauza matusii mele. As putea ramane cu traume toata viata!
-Darcy, treci in masina, mergem la aeroport dupa tatal tau! striga Zoey de la parter, intrerupandu-ma din teoriile mele conspirationale produse in cap.
Cobor treptele timida, privind-o pe Berta care este tot mai distanta cu mine si nu imi mai confera atentie deloc. Ma trantesc pe bancheta din fata a masinii lui Zoey si imi pun centura. In timpul drumului privesc doar pe geam, intalnind la un moment dat spitalul la care este internat Zayn. Ma intorc mai apoi la matusa mea degajata si ii zic:
-Si.. inca nu a venit politia sa te ia? Baiatul e mort, daca vrei sa stii.
-E mort? tipa ea speriata facand ochii mari. Eh, asta e.. o meritam amandoi. Asa ca paduche infect ce esti, daca ii spui ceva tatalui tau, te impusc si pe tine.
Ajunse la aeroport, ma intrept spre sala de asteptare. Ma asez pe un scaun plastifiat, uitandu-ma dupa tata. In fata imi apare talia subtire a lui Grace, iar apoi chipul vizibil relaxat al tatei.
-Oh, Darcy, ne-ai lipsit mult! ma imbratiseaza el, ceea ce incepe sa ma socheze in ultimul timp. Acelasi lucru il face si Grace, care probabil vrea sa faca pe draguta in fata lui.
Urcam toti in masina, iar pe timpul traseului, matusa si tata chiar pareau fericiti sa se vada, avand in vedere conflictul pe care l-au avut din cauza averii. Ajunsi acasa, Berta a pus cina pe masa si toti ne-am asezat. Nu am mai luat o masa cu totii de mult timp. In timp ce imi vedeam de spaghettele mele, Zoey a inceput sa zica:
-Da, si fata ta Gilbert, e foarte rebela. 5 zile a fugit de acasa la un baiat si eu am iertat-o stiind cat de ciudata de adolescența, dar a doua zi am prins-o cu acelasi baiat in pat. Eu nu stiu, ar trebui sa ai mai mare grija de ea.
-Ce? Dar eu.. eu.. nu am.. tata!! strig incercand sa ma apar.
-Darcy, iesi in camera ta acum! Si sa nu mai iesi de acolo toata saptamana! da tata cu pumnul in masa iar eu ma indrept spre scari.
-Gilbert, fata chiar nu a facut nimic din toate astea! A iesit pana la usa ca sa ia niste notite de la un coleg. Atat. incearca Berta sa ma apere.
-Berta, nu te mai baga in conversatie, esti doar menajera, nu ma fa sa te concediez, Darcy iesi in camera ta acum pana nu te pocnesc! tuna si mai tare tata.
Urc scarile apasat, incercand sa imi stapanesc nervii si sa imi sterg zambetul murdar al matusii mele. Dar ma opresc, imi strang pumnul si incep sa zic tot ce am pe suflet:
-Uite, vrei sa stii tot adevarul? Zayn Malik, este un baiat din scoala, clasa a 12 a D, facem biologia impreuna! Si daca te-ar interesa ai stii ca am luat premiul cel mare la olimpiada de istorie! Si din cauza acestui concurs am lipsit la ora de biologie. Sambata, ora 3, a venit in fata casei sa imi dea notitele. Atata tot. Ah, da si sa iti mai zic ceva. Sora ta asta perfecta l-a impuscat si e in coma! Dar bine ca o asculti pe ea.
Tata se abtine o clipa, se ridica de la masa, isi pleaca fata si zice calm:
-Zoey, iesi afara din casa mea, acum! Darcy, pleaca in camera ta! Nu ai voie sa vorbesti cu vreun baiat tu intelegi? Nu esti destul de mare! Ai doar 17 ani. De acum sa ceri notitele profesorului, sa nu te mai vad, pleaca!
-Gilbert, ce naiba? Poate sunt doar o menajera so voi fi concediata, dar nu ma mai pot abtine! Fata asta are nevoie de libertate! Daca o tii doar in casa, cand va creste mare nu se va putea integra in societate! Las-o sa iubeasca, sa simta ca e adolescenta! Nu un copil de 4 ani care face ceea ce ii zic parintii, se opune Berta scuturandu-si sortul.
-Ai dreptate, raspunde tata zambitor.
-Serios? se mira Berta.
-Da, ai dreptate, chiar te voi concedia! Acum iesi afara.
Berta isi desprinde parul lung, isi da sortul jos si se indreapta spre mine si ma imbratiseaza. "Imi pare rau micuto, am facut tot ce am putut!" imi sopteste la ureche si pleaca. Intru in camera, trantesc usa si incep sa plang. Tata ma uraste de tot acum! A aparut Grace, Berta, care o simteam mai blanda, a plecat si ea si cine stie ce menajera vom mai avea acum. Si mai e si Zayn care aproape e mort, si Harry care tot se da la mine si ma gandesc ca in cateva zile o sa ma trezesc cu el la usa si nici nu vreau sa-mi imaginez cum l-ar impusca tata si pe el.
Am reusit sa il evit pe Harry toata ziua astazi si fara sa il supar. Slava domnului ca e vineri si doua zile am scapat de povara asta. Tata nu a scos niciun cuvant pe drum, semn ca e tare suparat pe mine. Insa, atunci cand am coborat, o femeie subtirica, imbracata intr-o rochie neagra si cu parul castaniu prins in coc, matura holul. Presupun ca ea e noua noastra menajera.
-Ea e noua menajera, imi confirma tata.
-Oh, domnisoara Destiny, spune ea agitata si se asaza in genunchi in fata mea. Eu sunt Margot, noua menajera, o onoare sa te cunosc.
-Nu o mai slavi asa! In fiecare zi ii vei impleti parul cat de strans poti, iar hainele trebuie sa fie de acest fel, zice tata aratand spre puloverul si fusta mea urata.
Hey, am o surpriza imensa in capitolul urmator!! Abia astept sa il public! <3 daca sunteti activi il voi pune maine.
