O noua poveste TERMINATA

Final

Trecuseră câteva săptămâni de când Rebecca nu a mai ieşit din casă, nu voia să vadă pe nimeni, evita cu orice preţ contactul cu lumea, toată ziua stătea în pat cu pătura pe cap, nu mai mâncase de câteva zile bune, uşa de la camera ei era încuiată aşa că nimeni nu avea cum să pătrundă înauntru. JungKook venea în fiecare zi la ea acasă, dar nu reuşea să o scoată din camera aia blestemată, a încercat să o ademenească cu mâncare. A adus o oala mare de ramen si îl pune fix în dreptul uşi camerei ei, nu avea cum să nu simtă mirosul de ramen proaspăt făcut. Într-un final Rebecca a simţit mirosul ramen-ului picant pe care JungKook îl pregătise doar pentru ea, el a auzit când Rebecca s-a apropiat de uşa şi s-a ascuns lângă perete ca să nu îl vadă, a deschis uşa şi a vazut o oală plină cu ramen pincat exact aşa cum îi place ei, se aplecase ca să îl ia de jos şi fix în acel moment JungKook apăruse în faţa ei, el se aplecase spre ea şi îi spuse:

- Nu crezi că ai stat cam mult timp acolo?

- Nu.

- Cum adică nu? Nu vezi cum arăţi? De câte zile nu ai mai mâncat?

- Nu de mult. Spuse Rebecca.

- Da sigur d-aia ai ieşit dupa mirosul de Ramen.

- Dar ştii că ăsta e Ramen-ul meu preferat omule.

- Ok hai treci în bucătărie şi mănâncă.

 După ce au ajuns în bucătărie nici două minute nu trecuseră că Rebecca deja începea să mănânce.

- Cum e să mănânci după atâta timp? A întrebat-o Jungkook.

- O doamne este divin, nu credeam că o să îmi fie atât de dor de Ramen.

- Ok şi acum nu o sa te mai închizi în cameră, nu?

- Nu ştiu, mai vedem.

- Nu că mai vedem! Ai stat destul în camera aia afurisită, mai ieşi şi tu în lume, tu crezi că nu imi e dor de tine să te vad fericită şi cu zâmbetul pe buze?

- Dar...

-Fără niciun dar, tu crezi că băietilor nu le e dor de tine?

- Ok, ok o să ies din casă, doar nu mai zbiera ca idiotul.

- Ok deci acum vad că îţi revii la normal.

  Rebecca încerca să fie cat se putea de normală chiar dacă trauma prin care a trecut este una de neuitat. Cine ştie câte peripeţii îî mai pot aştepta...

Sfărşit