Toxic Moon-Vol. I

Alpha si Luna...sper...

...am fost intrerupt de Dave care gafaia.

-Alpha, un rogue a vanat pe teritoriul nostru si continua sa o faca. ESTE PE TERITORIUL NOSTRU!

-Asa ceva este inadmisibil...zic eu un pic mai incet. TOATA HAITA LA CASELE LOR SAU ORIUNDE ALTUNDEVA DAR NU IN ZONA ASTA!

Toti au facut ce am zis si eu m-am transformat in lupul meu negru ca noaptea, un lup masiv, puternic si foarte pericolos (deoarece sunt Alpha suprem) si am pornit cu Dave catre locul indicat de el, fiind numai eu, el si inca 3 buni supusi. O furtuna ne ingreuna tare de tot asa ca cei 3 au renuntat mergand inapoi catre haita. Vantul batea asa puternic incat unii copaci erau luati pe sus si aruncati altundeva. Dave a fost lovit in abdomen de niste crengi groase si a fost nevoit sa intoarca. Acum am ramas doar eu cu mine. Eu nu renunt asa usor, dar sigur si acel rogue este ranit. Am ajuns in locul in care fusesera vazut acel rogue si adulmecam in incercarea de al gasi. Un miros neobisnuit mi-a atras atentia si l-am urmat. In scurt timp, pe traseul meu, o dara de sange se afisa. Sigur este ranit. Am o sansa in plus. In interiorul meu Burn, lupul meu de coonstinta, imi zicea sa nu atac acel rogue, ca este sufletul nostru pereche dar sunt sigur ca furtuna i-a sucit mintiile prea tare, stiu ca nu pot avea asa ceva. Dara de sange si mirosul m-au condus la un mic adapost de bolovani unde zacea o lupoaica ranita grav la picior, aproape retezat. Simteam ceva special in timp ce ma apropiam de ea, si cand m-a simtit a intors capul. Ochii nostri s-au facut violet si lupul meu interior sarea in sus si in jos subliinind faptul ca a avut dreptate. M-am transformat in om, ea urmandu-mi miscarea, dar cu greu. M-am apropiat delicat incercand sa nu o sperii sau sa ii fac o impresie rea, totusi e Luna mea. Cand am vrut sa o ridic in stil mireasa un urlet care mi-a sfasiat inima m-a determinat sa imi retrag mainile.

-Auch! Nu ma atinge! Doare asa tare!!!

-Te cred. Dar trebuie sa te duc sa te vindece unul din vracii din haita mea.

-Nu vreau, o sa afle tata si o sa-mi fie retezat capul.

-Ce e tatal tau?

-Alpha. Si eu un Rogue. Nu ma las la mila nimanui!!

Ridic maneca camasii acum neagra de la mizeie si ii arat semnul de Alpha suprem. Ramane acolo, neclintita, procesand ce s-a intamplat.

-Bine, ajuta-ma, dar ai grija. Un bolovan aproape mi-a retezat piciorul, se vede osul. Dar nu imi patez onoarea de Rogue. Sunt de cateva luni Rogue. Nici nu stiu de ce am suflet pereche!!

Imi permite sa o ridic si o iau stil mireasa. Am mers pana la haita mea lent si usor, sa nu o ranesc, dar cand eram pe aproape, a incetat sa mai respire. Simteam ceva ciudat in inima asa ca am alergat ca ars incercand sa maresc sansele de supravietuire a Lunei mele. Ajuns in haita am mers direct la casa lui Hack si am lasat-o pe masa lui de control. Vestea cum ca am adus o fata ranita in haita a circulat rapid, anunatandu-mi sora si mama, ele fiind aici deja. Vraciul s-a uitat dezamagit la mine, apoi isi pleaca capul. 

-Alpha eu...nu pot sa o salvez. 

-TREBUIE!

Tip eu luandu-l de gulerul ploverului si ridicandu-l in aer, aproape sufocandu-l.

-Dar...Al...pha...incerca el sa vorbeasca fara sa se sufoce.

-TREBUIE SA O SALVEZI SI AI SA O FACI! 

-De ce tii asa de mult sa o salveze?intreaba Emily de undeva din fundal.

L-am lasat pe batran jos ca sa mai apuce sa respire si sa o ajute, si m-am intors catre sora mea.

-DE CE? DE CE??!! FIINDCA E SUFLETUL MEU PERECHE STUPID-O!! FIINDCA E LUNA VOASTRA!

Vraciul, mama si Emily au ramas masca, dar dupa cateva secunde au procesat informatia si au continuat sa faca ce faceau. Mama a plecat la mormantul tatei, vraciul in continuare incerca sa o salveze si Emily ma incuraja. Din cauza stresului semnele mele de turbare ieseau la iveala dar imi dadeam silinta sa ma tin sub control, sa nu afle si vraciul. A scos un praf verde si l-a dat peste piciorul ei, regenerand carnea si ascunzand orice semn ca a fost acolo o rana deschisa. A pus la loc praful verde si a scos o licoare albastra care i-a dat-o pe gat. Un suspin si apoi gafaituri, ochii ei s-au deschis. Ma cauta cu privirea si i-am aparut de dupa stalpul de dupa care asteptam si am mers la ea sa o imbratisez. 

-Of sufletel, credeam ca te-am pierdut! zic eu incercand sa nu lacrimez.

-Nici nu stii cum ma cheama!

-Conteaza ca stiu cine esti, sufletul meu pereche.

- Evelin Moon apropo dar mi se spune Eve sau Evil. Dar iti zic inca o data, sunt Rogue.

-Eu sunt Drake Night, dar mi se spune Dak. Si ce? 

-Drake, anunta haita ca fata e bine!zice Emily.

Era distanta Eve, nu avea vreun gand sa zambeasca sau sa arate afectiune dar nici nu prea putea sa mearga. Si-a dat silinta sa se ridice si a luat-o la pas catre multimea de afara schiopatand.