Două Suflete De Dragon

First touch

Sunt trezita de alarma telefonului.Deschid încet ochii și mă chinui să citesc noul mesaj.
Am fost invitata în cadrul emisiunii "Strong Heart" organizată de YG Entertainment,continuând sa citesc, expeditorul menționeaza ca aceasta va avea loc după prestația celor din BigBang,ei fiind unii dintre invitați.La sfârșitul mesajului este menționată data: 18 august.
A fost cea mai buna veste pe care am auzit-o! Sper ca voi avea permisiunea de a vorbi cu ei în culise,astfel putând să îi zic lui Ji Yong ca dongsaeng a lui s-a întors!
Toate pregătirile mele pentru apariția live au fost în zadar. În culisele emisiunii mi s-a întins un umeraș cu haine,in timp ce o doamna drăguță m-a condus spre cabina de proba.
O alta domnișoară s-a ocupat de parul meu, vopsindu-l într-un mov închis,cu tente spre gri deschis.
Sunt îmbrăcată într-un costum negru,minunat. În timp ce aștept să mi se facă intrarea, privirea mea se oprește la ușa cabinei celor din BigBang. Oftez adânc.
Credeam ca nu voi mai intra vreodată. Încerc să îmi stăpânesc emoțiile cu fiecare pas făcut.
Prima persoana pe care o vad este însuși Ji Yong. Ochii mi se înţeţoșeaza de lacrimi. Nu pot să cred că acum îl pot vedea pentru prima data dupa 21 de ani!
Deodată,imi alung toate emoțiile. Iau loc lângă prezentatoare,aceasta punându-mi întrebari:
-Kwon Ji Yun, cu toții cunoaștem povestea legată de armata. Noi dorim sa aflam cate ceva despre trecutul tău, este în regulă?
Trecutul meu?! De ce acum? De ce aici? Tocmai cu Ji Yong în spatele meu...
-Sigur. Sa începem!
-Împreună cu inspectoratul politiei din Coreea de Sud am făcut cercetări,obtinand informatia ca nu ti-ai cunoscut vreodată părintii naturali, fiind răpită de un bărbat român.
Auzul acestor cuvinte îmi răsună de nenumărate ori în cap. Îmi simt inima goală.
-Da,este adevărat... spun eu cu oarecare tristețe în glas.
-O alta informatie descoperită este faptul ca ești originară din Coreea de Sud.
-Nu știu ce să spun. Mereu mi-am întrebat "părintii" de ce semăn cu o asiatica,dar niciodată nu am primit un răspuns.
În acest moment o lacrima mi se scurge pe obraz.
Ma uit în spatele meu, văzându-l pe Ji Yong simtindu-se inconfortabil. Cred ca și-a adus aminte de sora lui,de mine.
<<Mai rezista putin, te rog>> îmi spun în gând.
-Ji Yun, din păcate nu am reușit să iti găsim familia.
Ma mai uit o data la el. Pare din ce in ce mai trist.
-Ati făcut tot posibilul pentru a ma ajuta.Va mulțumesc extrem de mult!
Cad în genunchi în faţa lor,aratandu-mi tot respectul pentru munca depusă pentru mine.
Simt cum sunt ridicata ușor de la pământ,cu oarecare blândețe.Mi se întind câteva servetele pentru a îmi șterge lacrimile,eu adăugând:
-Singurul lucru pe care îl mai am legată de familia mea naturala,este doar o jumătate de poză.
Pe ecranul din dreapta mea este reprezentată jumătatea mea de poză.
Ji Yong rămâne șocat, scoţand din buzunar jumătatea cealaltă a pozei.

Ma întristez din ce in ce mai mult.Privesc în pământ cu inima goală. Aud câtiva pași în spatele meu. Clipesc o data, în acel moment o persoana își pune bratele în jurul meu, imbratisandu-ma.
Ma întreb,cine este acea persoana care vrea sa ma consoleze? Ma uit în stânga mea, fără speranță.

Un șuvoi de lacrimi mi se scurg pe obraz. Era chiar fratele meu,Ji Yong!
Tin jumătatea mea de poză în mână dreapta,el reușind să o întregească.

Isi apropie microfonul de buze,spunand:
-Ji,dupa douăzeci și unu de ani, în sfârșit suntem împreună! Mi-ai lipsit atât de mult dongsaeng! Te iubesc!
Amândoi începem să plângem puternic,eu reușind să zic printre lacrimi:
-Si eu,Oppa!
Din spatele nostru,o multime de bucătari vin cu un tort imens.
Toti încep să cânte "Saeng-il chuk-a habnida! " ("La multi ani! "),emotionandu-l mai mult pe Ji Yong.Era 18 august, ziua lui de naștere,ziua în care și-a regăsit sora după douăzeci și unu de ani.
Sufla în lumânări,fara să îmi dea drumul din bratele lui,adaugand:
-Imi doresc sa fim împreună pentru totdeauna!