Speranţa Iubirii

Capitolul 2 - Indiferenta

-Buna! Spun eu cu jumatate de gura si intinzand mana. Babi!

-Salut! Tim. Fara sa intinda mana.
Nici nu s-a uitat la mine. Ce idiot arogant.
Toata ora am petrecut-o intr-o liniste deplina, fara semne ca cineva ar vrea sa o sparga.

In sfarsit clopotelul m-a salvat, am iesit din clasa putin confuza, pentru ca nici nu m-a privit. De ce oare? Ce i-am facut?

Ma duc la dulapul meu, iar dintr-o data observ ca cineva imi pune mainile la ochi si ma strange tare.
Incep sa ma panichez si sa tip, iar atunci imi da drumul.
Era prostul de Nicolas.

-Ce prost esti, m-a durut!

-Scuze, iubita mea. Am vrut doar sa te sperii putin.

-Iubita? Nu mai ai sanse, imi pare rau!
-Zau?

Si atunci se apropie de mine si incepe sa ma sarute, dar eu nu reactionez.
Fix in acel moment trece Tim pe langa noi, cu o blonda de mana. Un moment am observat ca strangea dim maxilar, iar daca am vazut ca se infurie, i-am raspuns sarutului lui Nicolas.
Atunci, i-a dat drumul la mana fetei de langa el si s-a apropiat de noi.
M-a luat de mana cu putere si m-a dus in curtea scolii.

-Cine era ala? Iubitul tau?

-In primul rand nu trebuie sa iti dau tie explicatii pentru ca nici nu te cunosc si plus de asta ma tratai cu indiferenta putin mai devreme si in al doilea rand te sfatuiesc sa te duci si sa ai grija de iubita ta.

-Ai dreptate.

Si in timpul ala s-a indepartat de mine, iar eu, voiam sa ma duc la el si sa imi cer iertare, dar nici nu il cunosc, de ce mi-as cere iertare?
-Tu sa taci, constiinta proasta!!

Ce credeai? Ca nu o sa spun nimic? Ba o sa spun. Esti dusa cu pluta!

-Multumesc! M-ai luminat. Acum taci!!

Deci, sa revenim..
Dupa toata nebunia de mai devreme, nu am mai stat nici la ore, ci m-am dus acasa.

Intru in casa si la bucatarie vad un biletel. Era de la mama.

" Babi, scuze..Nu voi fi acasa o saptamana. Seful ne-a trimis pe toti angajatii in Franta pentru o noua afacere. Stiu ca te vei descurca singura, esti fata mare. Ti-am facut cumparaturile ai tot ce iti trebuie.
Sa fii cuminte, te iubesc! ❤"

Off...asta mai lipsea. Acum stau si singura acasa. In fine.
Ma duc sa imi fac un dus, sa ma relaxez putin.
Intru in baie, imi pun hainele in cosul de rufe, intru in cabina, dau drumul la apa si ii permit sa faca contact cu pielea mea. Apoi aplic gelul de dus preferat, cel cu aroma de fructe de padure.

Dupa o ora de stat sub apa, ma gandesc sa mai fac si altceva. Imi iau capodul pe mine si ma pun in fata dulapului. Imi aleg un tricou alb, larg, pe care scria "I'm crazy", lenjeria de culoare neagra si o pereche de blugi scurti cu talie inalta si m-am pus in pat. Imi iau telefonul si intru pe facebook in incercarea de a vedea daca mama e online, dar chiar atunci observ ca am niste mesaje.
Cineva crease un grup privat in care era toata clasa adaugata.

-Baii, ce spuneti sa iesim asta-seara pe undeva? Spuse Tim.

-Eu nu merg nicaieri . spun nehotarata.

-Hai Babi. Zise Karina, cea mai buna prietena a mea.

-Sa vina cine vrea. Nu stam sa ne milogim de unele persoane. Spuse Tim.

Atunci parasesc grupul. De ce? Pentru ca Tim e un nesimtit si un nesuferit.
Imediat suna si telefonul. E Karina.

*

- Da, Karina. Ce e?

-De ce ai parasit grupul?

-Pentru ca una lume e foarte nesuferita.

-Te referi la Tim?

-Logic.

-Nu-l baga in seama. Hai si tu!

-Dar...

-Nici un dar! Tee roogg!!

-Ok. Off..

-Te iubesc! Sa fii gata la 20:30

*

E 19:30. Am o ora la dispozitie. Imi aleg o rochie de culoare rosu aprins, niste pantofi nergri superbi, un machiaj de seara iar parului i-am facut cateva bucle si l-am lasat pe spate.

Ies afara unde Karina era deja la poarta. Cand sa urc in taxi, vad ca langa ea era...

Heii! Acesta este al doilea capitol. Daca va place si vreti sa continui, dati un vot sau lasati un comentariu.
Va iubesc! ❤❤