A fost odată o fetiță frumoasă ca o prințesă, care se numea Mia. Ea locuia împreună cu tatăl ei într-o căsuță, la marginea satului.
Într-o zi, fetița l-a întrebat pe tatăl ei:
-Tată, unde este mama mea? Tatăl ei era tare confuz și nu știa cum să-i explice fiicei lui, deoarece nu dorea să-i strice copilăria, spunându-i că mama ei murise în urma unei boli foarte grave. Fata avea doar un an, când mama ei nu a mai rezistat bolii. El i-a răspuns:
-Draga mea, mama ta nu mai este pe pământ. Ea a plecat împreună cu îngerii care au dus-o într-o lume în care ea este foarte fericită privindu-ne zi de zi.
-Dacă-i vorbesc, ea mă aude?
-Sigur că te aude! Ea este lângă tine tot timpul! Te iubește foarte mult, chiar dacă nu te poate îmbrățișa și chiar dacă tu nu-i simți dragostea care ți-o poartă.
Tatăl a dus-o pe fetiță în pat și i-a cântat un cântec de leagăn pe care mama i-l cânta fetei când era bebeluș.
-Noapte bună, tati!Te iubesc foarte mult !
-Noapte bună, fata mea! Și eu te iubesc!
Iar fetița intră într-un somn adânc. Ea începu să o viseze pe mama ei, care o mângâia și îi pieptăna părul. Nu trecură două secunde și fata se ridică din pat strigând:
-Mamaaaa! Unde ești? De ce nu vii la mine? Te iubesc foarte mult!
Tatăl veni repede și o strânse în brațe. Văzu cum pe fața fetei îi curgeau lacrimi mari de durere. Fata tremura, iar tatăl o ținea strâns în brațe.
-Nu mai plânge! O să vezi că totul va fi bine și nu o să mai suferi. Eu voi fi lângă tine la bine și la rău,te voi susține,te voi apăra și te voi iubi din tot sufletul. Nu trebuie să-ți faci griji. Fata adormi din nou…
CITEȘTI
Mia, fetița orfană
Ficción GeneralAceastă poveste este despre o fetiță încercată de către soartă. Am scris-o împreună cu prietenele mele, Culda Alisa și Mera Mădălina. Le mulțumesc amândurora, pentru contribuirea la această carte!!! ❤ @MariaMadalinaMady
