To the moon

n o u ă

Am coborât apoi pentru a servi cina.După am pupat-o pe mama care mi-a zis noapte buna si am urcat înapoi în camera mea bineînțeles.

M-am trântit în pat și am început să intru pe Instagram,Twitter și Snapchat.Totul era bine până când am primit un mesaj de la anonimul ce nu îmi dădea pace.

În seara asta voiam să îi spun că mie îmi place de Harry și ar cam trebui să încheiem toată chestia asta eu-anonim.

anonim: hei,baby girl ce mai faci? Nici un semn de viață.Mi-a fost dor de tine.
me: hei,bună și ție.Eu..uite vreau să îți zic că,ar fii cazul să încetăm a mai vorbi.Mie îmi place de Harry și mdea..nu mă simt tocmai bine să vorbesc cu tine în timp ce mie îmi place de el.
anonim: ok,înțeleg..Harry e chiar un tip de treabă.
me: îl cunoști?
anonim: eu..sigur că da.
me: ok.
anonim: chiar dacă mi-e greu să ți-o zic adio,micuțo!

Din perspectiva anonimului

Eram cu lacrimi în ochi când i-am citit mesajul,exact ca și un copil mic care își scapă acadeaua pe jos.Mi-a rupt inima în bucați,dar poate nu e vina ei...ea nu știe ca eu sunt Harry.

Salut stiu,este tare scurt dar am multe planuri pentru urmatoarele capitole.Sper să vă placă.