Capitolul 1

184 8 4
                                    

Sakura p.o.v

Și uită-mă cum mă plimb din nou prin liceu în căutarea fetelor. Habar nu am cum de fiecare dată reușesc să le pierd din vizor. Mă plimb dintr-un hol în altul în imensul liceu, ignorând toți idioții.

Da... Arăt diferit, dar nu într-atât încât să mi se pară ciudat. Am părul lung și roz ca petalele de cireș și ochii de un verde smarald. Nu sunt înaltă, dar am formele bine puse în evidență. Mai mult ca sigur, cineva acolo sus își bate joc de mine și o face în stil mare...

Renunț la căutare când aud clopoțelul și mă întorc în clasă. Mă îndrept spre singurul loc liber din mijlocul rândului de la geam, chiar lângă faimosul Sasuke Uchiha, "idolul femeilor", sau mai bine zis al idioatelor. Toate îl urmăresc și ar da orice să stea cu el. Nu stiu ce-i de capul lor. Da, e frumos. Dar pe langa asta e un increzut, un intepat, un player si se crede mult mai bun decat ceilalti. 

Mă așez în bancă și îmi scot cărțile liniștită. Îmi las geanta jos și îmi pun căștile în urechi, inchid ochii si ma las pe spate, asteptand profesoara.

Deschid încet ochii și tresar când îl văd pe brunet pe scaunul din faţa mea, scanându-mă complet. Se pare că l-a speriat pe bietul tocilar la cum stă în prima bancă înghesuit cu încă doi. Îmi îndrept atenția spre ţâcă ăsta din faţă și, vorbind serios, chiar mă enervează privirea lui.

- Ce-ai omule de te holbezi așa? Întreb în cele din urmă sătulă de tensiunea din jur.

- Nu mă holbez. Aștept să văd când o să dispari din banca mea. Răspunde sec.

- Așteaptă mult și bine. Spun privindu-i ochii reci. Eu nu mă mișc de aici. Dacă nu observi și tu, ăsta e singurul loc gol din clasă și mai nou nu văd pe el vreo etichetă pe care să scrie Uchiha.

- E gol fiindcă eu am făcut să fie așa. Azi nu am chef de nimeni și am spus foarte clar de cum am intrat în clasă că locul de lângă mine o să fie liber azi. Ţipă dând cu pumnul în masă.

- Îmi pare rău, dar eu nu am auzit și chiar dacă aș fi auzit n-aș fi făcut ceea ce spui. N-am chef și punct. Ţip și eu și lumea se uită la noi ca la cinema.

Dă să mai spună ceva, dar de nicăieri apare profa val-vârtej și începe să urle la noi din toți rărunchii, cum că nu învățăm și alte alea. Ne dă un test surpriză și toți pufăie nervoși și stresați încercând să memoreze ceva cât timp ne sunt împărțite foile.

Mie îmi place psihologia, e printre materiile mele preferate. Știu cam tot deși nu mă strofoc să învăț și chiar mă atrage.

Testul e destul de simplu. Îl termin în mai puțin de jumătate de oră și încep să mă uit în jur. Toți scriu, sau mai bine zis încearcă, că la câte tărâţe au în cap, mai mult ca sigur mănânc popcorn în câteva minute.

Ajung cu privirea spre brunetul de lângă mine și la foaia lui care e goală. Mișcă nervos din picior și se uită la cerințe ca la felul 14. La cât a zbierat mai devreme nu merită nici să mă uit la el, dar nu mă lasă inima...

Întorc ușor testul spre el, fără a atrage atenția și îl înghiontesc pe brunet pe sub bancă cu piciorul. Se uită confuz la mine și apoi la foaie. Dau aprobator din cap și îi fac semn din cap spre foaie. Începe să copieze și termină cu puţin înainte să se sune. Îmi strâng lucrurile și îi duc foaia profesoarei, părăsind clasa. Am terminat pe ziua de azi...

Sasuke p.o.v

M-a ajutat... Chiar m-a ajutat...
Fata asta e teribil de atrăgătoare, dar nu pare să mă suporte. Am toate fetele la degetul mic, dar pe ea nu reușesc să o fac măcar să zâmbească în preajma mea.

- Hei frate! Mă trezește Naruto din gândurile mele.

Eu și Naruto suntem prieteni de când ne știm și, chiar dacă e un mare idiot câteodată, are o inimă cât China de mare.

- Hei! Răspund stângace.

- Ce ești așa îngândurat? Ce s-a întâmplat?

- Nimic... Doar că sunt puțin confuz...

- Hai mai bine să te scot din confuzie. Mergem la Mall? Sai a organizat o ieșire și vin și niște fete.

- Care fete? Întreb ușor iritat. M-am saturat de curve.

- Pai vine iubita lui Sai, Ino, cu Hinata, bruneta din clasă și încă o prietenă de a lor. Cică e o bunăciune. Fe-

Cam atât am ascultat. Cică o bunăciune... Altă curva, alt stres, altă lipitoare. La ce-mi trebuie mie o parașută când prin mintea mea zburdă rozalia de mai devreme?

Uff. Poate mă distrez și eu puţin și scap de gândurile astea retardate.

Plecăm cu direcția Mall în minte. Ajungem și ne așezăm la o masă oarecare și... așteptăm.

- Hei frate! Ce durează atât? Nu ar trebui ca fetele să fie deja aici? Întreb plictisit.

- Nu i-ai spus Naruto? Întreabă Sai.

- Ba normal că i-am spus. Tu ești tolomac? N-ai auzit nimic din ce-am spus eu mai devreme? Întreabă și el mai iritat ca mine. Fetele fac parte din trupa de dans care avea concert în centru. Ajung în 10 minute.

- Da, frate. Dar noi suntem aici de mai bine de douăzeci de minute. Ce naiba?
- Nu știu ce-i cu tine, dar ar trebui să-ţi revii. Mă atenționează Naruto.

Nu apuc să răspund că de nicăieri apar două tipe. Blonda de pare că e a lui Sai, iar bruneta se așeză lângă Naruto, care, venind vorba între noi, cam salivează după tipă.

Dar ăștia au vorbit de trei fete. Unde-i "bunăciunea"?

- Voi nu trebuia sa fiți trei? O întreb pe blondă, sorbind din sucul meu.

- Ba da. Ajunge imediat și... Dar nu apucă termine ridică mâna și începe să o zgâlțâie. Se pare parașuta e pe cale sa apară.

- Bună! Gata Ino. Te-am văzut. Spune și chicotim ușor.

O aud cum se apropie după mersul accentuat de tocurile înalte. Privesc indiferent în altă direcție și o las să se așeze liniștită lângă mine.

- Ce ţi-a luat atâta, Sakura? Sakura? Serios? Ce nume mai e și ăsta?

Curios să văd cum arată așa-zisa "bunăciune" îmi întorc privirea în direcția ei si...

Iubire imposibilăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum