Te cunosc de (undeva) pe Wattpad

1. Texte Participante (partea a III-a)

Sir Alarad Haywood din „Drakon" de AnduAlex

MayraOrdish

„Cine e monstrul de fapt?"

Cuprins de o vinovăție care era pe care să crească în fiecare secundă care trece, deschid cartea pe care tocmai am luat-o din apartamentul tău. Hoț sau nu, nu pot renunța la sentimentele pentru tine nici dacă aș ajunge în pușcărie, dar știu că nu mă vei reclama. Vrei să ma uiți, iar asta nu te va ajuta.
Îmi pot da seama că povestea este una veche, datorită paginilor deja îngălbenite și coperții mucegăite pe-alocuri, ascunzând o literă din titlu. Pot distinge doar „draon" și bănuiesc că se referă la „dragon". Îmi las mâna să alunece pe carte, ștergând praful ce se așezase pe ea și o deschid începând să citesc rândurile scrise. Uită-te și tu ce-am ajuns! Dintr-un îndrăgostit notoriu încep să mă transform în hoț de cărți.
Cuprins de interesanta poveste, care la prima vedere nu pare să aibă nicio tangență cu dragonii, nu observ că niște firicele de praf se ridică în sus, lăsând ca un bărbat îmbrăcat cu o pelerină de bumbac să se materializeze.
Își drege galsul, încercând să se facă observat. Apariția sa mă surprinde și tresar speriat, lăsând cartea să-mi cadă din mână.
— Ce...adică, cine ești? Întreb ținându-mi mâna în dreptul inimii, încercând să-i reglez bătăile. Nici nu am observat că din cauza șocului mă ridicasem în picioare.
— Allarad Haywood, răspunde grăbit, scoțând o sticluță și apropiindu-se amenințător de mine. Nu avem prea mult timp, continuă, deja se înserează, iar dragonul nu va mai putea fi oprit decât mâine, iar atunci va fi mult prea târziu.
— Ce?
— Nu „ce?", „poftim" .
— Poftim? Mă corectez bulversat de apariția bărbatului. Nu pare în apele sale, iar după haine și nume, nici măcar nu e din secolul ăsta.
— Nu mai pofti atât că ți se apleacă. Acum hai, ia zi unde stă prietena aia a ta?
Îmi ia câteva minute bune până să înțeleg că de fapt se referă la tine și mă încrunt.
— De ce? Ce treabă ai cu ea , Alla...
— E Allarad și dacă nu ne grăbim ai să vezi tu ce treabă va avea ea cu tine. Unde stă?
— Am înnebunit, constat și realizez că am spus-o cu voce tare.
Tipul mă contrazice și își rotește privirea prin cameră, apoi ia cartea care a căzut lângă pat și mi-o arată, ținând-o foarte aproape de ochii mei.
— Nu ai citit-o?
— Evident că nu. Abia ce a ajuns acasă. Dar ce importanță are?
— Hai să-ți spun mai pe scurt, cartea asta e viața mea, iar ea ajunge numai în mâinile bărbaților seduși de femeile transformate în dragon, iar eu am menirea să îi ajut să scape de aceste bestii.
E clar. Am citit din carte și am adormit, iar acum am coșmaruri. Cum poți deosebi un vis de realitate?
— Crezi că nu aș ști dacă fetele cu care am fost erau dragoni? Păi ar fi cam imposibil să nu diferențiez solzii de piele și forma feței, sau să nu văd aripile gigantice.
Mă prinde de gulerul cămășii și chiar dacă nu pare mai bătrân ca mine are o forță uimitoare.
— Ori îmi spui unde e fata, ori o găsesc și singur, însă nu garantez că vei mai trăi până atunci, scrâșnește din dinți, dându-mi drumul.
E adevărat că eram intr-o oarecare măsura intimidat de el, dar încă speram să fie un vis. În orice caz, nu avem de gând să-l las să ajungă la tine, indiferent dacă avea dreptate sau nu.
— Mă ajuți să ucid monstrul sau nu?
— Ea nu e un monstru. Doar dacă așa consideri tu cea mai frumoasă femeie de pe Pământ.
— Crede-mă că aceiași impresie o aveam și eu despre Melanie. Fosta mea soție, adaugă când observă că-l privesc întrebător. Însă când am aflat adevărul a devenit un monstru în ochii mei.
Îi iau sticluța din mână, asigurându-l că vreau doar să o examinez, în timp ce îmi povestște ce efecte are.
— E de ajuns doar să o stropești cu ea. Înainte era mai ușor să o pui în mâncare, stropitul e mai rapid.
— Pot încerca? Întreb și desfac capacul, aruncând conținutul pe el, dându-mă apoi, un pas înapoi.
— Nemernicule! Strigă și din corpul său ieșiră flăcări care îl cuprinseră cu totul.
Las și cartea sa ardă alături de el și răsuflu mulțumit când totul se terminase.
Dragon sau nu, vis sau realitate, nebun sau sănătos, nu voi lăsa niciodată să ți se întâmple ceva rău. Nu pot trăi fără tine.