-NU,dar....
-DAR ce?
-Nu e frumos să te răsteşti la ea. Acum s-a speriat.
-Chiar te-ai speriat? Mă întreabă Răzvan cu lacrimi în ochi .
-Da! Îi spun eu sinceră....
După ore, când să plec spre casă, apare Răzvan.
-Vrei să te duc acasă?
- Nu mulţumesc!...spun eu tristă şi posomorâtă.
-Ce ai păţit?
-Mmmnimic....
-Spune...
-Nu mi-a plăcut cum v-aţi comportat.
-Îmi pare sincer rău!
- M-am săturat, dacă nu va convine...asta e..
Eu dau sa plec cand dintr-o dată, mă prinde de braţ, mă întoarce spre el...
Se uită adânc în ochii mei şi......
