her last words

-treizeci şi unu-

  «îmi pare rău, mamă, dar lumea asta chiar nu e locul meu.
mereu am încercat să îi ajut pe alţii,
nu pe mine.
iar acele persoane au ajuns
să râdă de mine..
mi-am dat seama că lumea
e doar un loc mizerabil,
plină cu oameni la fel ca ea.
nu mai e loc şi pentru mine aici.
sunt doar o irosire de spaţiu.
  sunt nefolositoare.
am fost născută la locul greşit,
la momentul greşit,
de o mamă care merita ceva mai bun.

ai fost cea mai bună prietenă a mea,
de fapt singura pe care am avut-o..
şi urăsc să te fac tristă.
dar aminteşte-ţi că
eşti singura persoană
care are cheia inimii mele.

presupun că e bine într-un fel.
ne vom vedea curând.

atunci când simţi că ţi-a venit rândul,doar uită-te la lună..»