3 ore de când Harry e plecat. Pana și Liam e dispărut de pe fata pământului. E vreo petrecere surpriza și nimeni nu vrea sa îmi spună și mie? Tot ce am făcut a fost sa citesc o carte, una destul de atractiva din punctul meu de vedere.
Deodată soneria se aude și las cartea pe masa. Ma ridic și ma duc spre usa destul de curioasa, dacă e Harry? Poate îmi explica și el unde s-a dus asa grăbit și de ce. Deschid usa și raman surprinsa. John e în fata mea cu un zâmbet mai mult decât pervers și care îmi spune ce anume vrea. Orice ar fi nu e de bine. Își pune mana peste a mea care se afla pe mânerul ușii. Se apropie de mine atât de mult încât aproape ni se ating nasurile. Cealaltă mână urca încet pe mijlocul meu iar eu stau îngheța în pragul ușii neputând sa fac nici un pas. Am încercat sa îl indepărtez câteva minute mai târziu , dar în zadar , e mult prea puternic , dar Harry e mai puternic decât el. Dacă ar fi fost aici asta nu s-ar fi întâmplat.
Ma împinge spre peretele de lângă usa și eu nu ma pot opune. Ma tine acum, stans, de încheieturi. Fir-ar John și curva de Sasha cu "plăcerile" ei, și fir-ar tu Harry cu plecatul tău, la naiba-n praznic.
Buzele lui se afla acum pe gâtul meu , nici nu am realizat când s-a întâmplat asta , sau cum au ajuns mâinile mele deasupra capului meu pe perete. Îmi musca o porțiune din gat și tip de durere. El a muscat tare, cred ca îmi da și sângele, Harry musca tare dar el o face cu dragoste , nu se compara cu mușcătura lui.
Săruturile coboară de la gat mai jos spre piept și mai jos. Se pare ca azi am ghinion. Dracu sa ma ia ca azi am ales sa port tricoul asta decoltat. Unde e Harry? Una din mâini ii coboară pe mijloc și îmi da tricoul jos de pe mine. Oficial sunt pierduta.
Îmi închid ochii și aștept ce e mai rău. Dar...spre surprinderea mea, după câteva minute nu mai simt nimic. Am murit? Nu mi-am dat seama pana acum dar plângeam. Lacrimile curgeau șiroaie pe obrajii mei. Ii deschid instantaneu. Imaginea din fața mea m-a lăsat fără cuvinte. Era Harry peste John dându-i pumni încontinuu. Sângele deja incepe da ii curgă din buza și din nas. E a doua oara când se întâmplă asta. Se ridica și se duce la bucătărie deoarece era cea mai aproape. Se aude sunetul apari curgând la robinet semn ca se spala probabil de sângele lui John.
Vine la mine și ia în brate instant.
"Ești bine? Ai pățit ceva?" Nu ma lasa sa răspund și continua " De acum nu te mai las singura, niciodată."
"Harry , calmează-te, sunt bine, nu a apucat sa îmi facă cine știe ce... dar dacă nu veneai nu știu ce urma.."
"Scuze Iubito, îmi pare atât de rău. Nu o sa te mai las singura."
"Unde ai fost?" Îl întreb făcând o fata de cățeluș plouat.
"As vrea sa îți spun Iubito, dar, nu acum...nu pot sa îți spun acum... promit ca iti spun cat de curând posibil." Am cedat... nu îl pot forța, când va fi pregătit îmi va spune. "Ok" Știu sunt o naiva , dar sinceritatea din ochii lui ma fac sa cedez
Afișează un zâmbet mare și ii zâmbesc și eu înapoi.
Dimineața m-am trezit cu el peste mine, eu fiind total imobilizata și amorțită.
Capul ii era pe pieptul meu și ma ținea strâns de mijloc cu ambele mâini. Nici nu mai știu ce zi e azi. Cat de repede trece timpul cu Harry.
Nici nu am apucat sa intram bine pe ușa scolii ca am fost asaltați de directoare care avea ceva important sa îmi spună.
"Domnișoară Payne, azi toată ziua aveți antrenament la dansuri. Te aștept în sala de sport pentru a-ți cunoaște profesorul și colegii."
Răspund cu un simplu 'ok' , îl iau pe Harry de mână și mergem în sala.
Acolo erau mai mult de 20 de copii , 10 băieți și ,cu mine, 10 fete. Harry ia loc pe o banca și eu ma indrept spre grup.
Ma așez în linie lângă o fata , nu prea înaltă, cu parul brunet și ochii albaștri. "Buna " îmi zice prietenoasa." Buna " ii răspund. Nu prea am chef de conversații. Vreau doar sa plec la Harry. Ma uit spre el , normal, se uita la mine. La fundul meu , mai exact.
Ma intorc și vad ca profesoara era deja în fata noastră. Da, e profesoara, și una tânără. Arata bine si Pare draguta.
"Bun copilași, dansul o sa fie pe perechi. Fiecare fata sa își aleagă un băiat." Toate fetele au fugit la un băiat pe care nu l-am mai văzut pana acum. Nu ma mir de ce se cearta pe el. Are mușchi și după îmbrăcăminte pare bogat.
Și a mai rămas un singur băiat. Se îndreaptă spre mine , văzând ca sunt singura rămasă. Arata destul de bine.
Ochii căprui și parul brunet. E ok. Sper doar ca Harry sa nu exagereaze cu chestia asta cu partenerii. Ma uit iar spre el. Ma privea pe mine...apoi pe băiat și părea total dezinteresat când l-a văzut. Cred ca și-a dat seama ca nu are concurenta , deși băiatul asta nu arata rău deloc, arata chiar dragut. Normal, eu o sa îl prefer mereu pe Harry orice ar fi.
Nici nu mi-am dar seama când a ajuns la mine. "Buna , sunt Dylan"
Se prezintă politicos. Măcar nu e nesimțit ca alții. E bine. "Ariana, încântată." Spun și acesta zâmbește.
Am început cu o mica încălzire, apoi pașii de baza. Nu prea înțeleg la ce îmi trebuie partener la dansul pe care îl facem dar , ma rog ,cred ca o sa fie și părți în care îmi trebuie.
După 5 ore lungi cu pauze de doar 5 minute intre ore , sunt extenuata. Vreau doar sa stau și sa ma relaxez.
Când am ajuns acasă surpriza. Mama și Domul Payne Aka viitor tată. Sărutându-se. La ei e încă scârbos.
Am urcat fără ca ei sa ne vadă sau sa ne audă la etaj cu Harry.
CITEȘTI
Iadul Îngerilor
Fanfiction"Îngerii au propriul iad și demonii propriul rai" "Ariana, tu ești raiul meu"
