3

222 30 4
                                    

Din cutie iese o vulpita in miniatura si mai era si un medalion cu coada de vulpe.
-Buna! Eu sunt Volpi. Kwami ul tau iar acesta este miraculosul tau cu care te vei transforma in Volpino.
-Ciudat, dar in orasul asta e si normal. Ce trebuie sa fac ca sa ma transform?Ce putere speciala am?
Îmi explica cum sta treaba, iar apoi ma transform.
-Volpi, Transformarea!
Ma uit mirat in oglinda. Dar imi sta chiar bine!!
-Acum ma duc sa-i ajut pe LadyBug si Chat noir.
Merg cu flautul meu pana la Turnul Eiffel unde ma intalnesc cu LadyBug si Chat Noir.
-Heey. Eu sunt Volpino, noul vostru co...
-Buna! Eu sunt ladybug, incantata. Imi pari tare cunoscut, dar nu stiu de unde..
-Salut, se uita la mine cu dispret. Fain costum, apropo.
-Mersi, cred..
-Hai sa mergem..
L-am invins pe akumatizat, iar apoi ladybug il deposedeaza...
-Buburuza Miraculoasa.
Nu stiu de ce dar parca Ladybug si ChatNoir imi par tare cunoscuti. Ladybug are acea privire blanda, ochi azurii...Oare cine o fi?
*Bip bip*
-Mai avem 5 minute. Trebuie sa plecam. Pa baieti!
-Pa ladybug!
Ma ascund undeva si ma detransform apoi merg acasa. Ma apuc sa desenez ceva.
Am desenat-o pe Iris, Marinette si LadyBug.Parca Mari seamana cu LadyBug. Cred ca e doar o impresie.
Le-am placut...Dar ele cred ca nici nu le pasa ca exist... Ladybug probabil e cu Chat..Marinette e obsedata de Adrien.. Iar Iris nu s-ar uita la unul ca mine..Ar putea avea pe oricine. Pentru mine unele au fost absolut tot... Dar eu nu am insemnat nimic pentru ele. In povestile lor eu sunt doar un personaj secundar care apare doar de cateva ori,un personaj episodic sau chiar figurant..Sunt un nimeni, un nimic..Un prost.Nimeni nu tine la mine.. Nici macar parintii,
care m-au lasat sa ma descurc singur cat timp ei au fugit in diferite tari cu amantii lor. Nu am nici o valoare pentru nimeni.Macar acum ca sunt Volpino, poate lumea ma va aprecia..E singurul motiv pentru care mai am de ce sa traiesc.. Sa salvez vieti in timp ce a mea se
Incep a plange...ochii imi sunt rosii.
-Nu mai plange,Nath. Eu chiar tin la tine... Imi spune Volpi dupa care ma ia in brate.. Si sunt sigur ca si altii o fac, doar ca nu stii tu!
-Poate ai dreptate... Dar .. Of.. In fine..Cred ca o sa ma culc.
Ma bag in pat iar apoi sting lumina.
La usa bate cineva.. Ma scol din pat sa îi deschid si sa vad ce vrea.
Cand am deschis-o, la usa era...
(Ignorati scrisul)

(Ignorati scrisul)

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Jurnalul Lui Nathaniel(Miraculous F.F.)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum