Mă îndrăgostesc de un criminal

Însărcinată

De dimineață ma trezesc cu niște dureri de burta oribile și cu o senzație de voma teribila.
Fug spre baie și încep sa vomit.
Jason:Ce ti s.a întâmplat?
Eu:Îmi este... *vomit*rau...
Jason:Tie nu îți este rău, tu ești însărcinată...
Eu:Nu... Nu... Am doar 17 ani!
Jason: De aceea vei face avort. Eu:Nu pot face asta... Este copilul nostru... Cum ai putea sa renunti la el!?
Jason:Faci un test de sarcina și am încheiat discuția!
După jumătate de ora Jason se întoarce cu un test de sarcina.
Jason:Fa.l!
Eu îl iau și îl fac, după câteva minute ies cu o fata din aia...
Eu:Este pozitiv!
Jason:Faci avort..
Eu:Nu... Este copilul meu, și vreau sa îl păstrez!
Jason,*ma prinde de incheietură *:Faci avort și punct!
Eu:Monstrule...Te urăsc!
Jason :Nu ești pregătită pentru asta!
Eu: CUM POTI SA RENUNTI LA PROPIUL COPIL!!!??? *încep sa plâng *
Jason :Sunt doar un criminal... Nu sunt un tata!
Eu:Ieși!
Jason:Ma dai afara din propria.mi camera?
Încep sa fug spre scări, unde am căzut și am leșinat.

Din perspectiva lui Jason

Am auzit o căzătură și am fugit spre scari, unde am văzut.o pe Ann leșinata.
O iau în brate și fug spre spital.
După câteva ore bune se din salon iese un doctor.
Eu:Cum se simte? Este bine? Copilul este bine?
Doctor:Înainte de a vă răspunde la întrebări, dumneavoastră cine sunteți?
Gândește, gândește... Ce sunt eu pentru ea?
Eu:Sunt în... *dacă o sa le spun ca sunt iubitul ei tot nu o sa ma lase*Sunt logodnicul ei!
Doctorul:Nu este nimic grav, starea ei este buna..., dar din păcate a pierdut sarcina!
Îmi vine sa plâng... Eu îmi doream acel copil dar nu sunt sigur ca voi putea avea grija de el.
Eu: Pot intra?
Doctorul:Sigur...
Intru imediat în salon și ma pun în genunchi lângă ea.
Era inconștientă.
Eu: Draga mea, te rog iartă.ma și întoarcete la viata sa fii alături de mine. Am fost un prost, nu știu ce am avut în cap când ți.am cerut sa avortezi... Îmi pare rău!

Din perspectiva pui Ann

Ma trezesc în momentul în care ii aud vocea tremurând niște cuvinte frumoase de iertare și când simt palmele lui care îmi mângâie mana stânga.
Eu*îl vad plangand*:Ce s.a întâmplat?
În loc sa îmi răspundă la întrebare m.a sărutat pe buze pasional,si mi.a spus un sincer "Te iubesc! "
Eu:Și eu te iubesc!
Jason:Îmi pare rău pentru ceea ce îți voi spune... Dat copilul nostru nu mai este...
Eu*incep sa plang*:Ai obținut ceea ce ai vrut!! Acum ești mulțumit!??
Jason:Și eu vreau sa avem un copil, dar nu acum! Te rog iartă.ma!
Eu:Sa zicem ca te iert... *spun cu lacrimi în ochii*
Jason*ma ia în brate și ma sărută pe frunte*:Îmi pare foarte rău... *lacrimi își fac apariția pe fața lui*
Doctorul*intra în salon*:Domnisoara, puteți pleca imediat.
Eu:Multumesc.

Va urma...