Petrecerea

1.9K 105 3
                                    

Intram in casa mult prea luxoasa si ii dam cadourile Amandei. Aceasta ne multumeste si ne zambeste larg, apoi ne spune sa ne bucuram de petrecere. Asadar, Meli pleaca la masa cu dulciuri, iar Linda a plecat sa vorbeasca cu Pedro. Chiar daca e fostul sau, eu cred ca inca se mai plac.

Incep sa chicotesc, dar cineva imi strica buna dispozitie.

-Asa de amuzanta e petrecerea?

-Ce vrei, Edward?

-Sa te invit la dans, e melodia ta preferata.

-De ce, iubita ta unde este?

-Chiar in fata mea....

-....

-Te-am lasat fara cuvinte?

-Doar ma uitam sa nu stau in fata ei.

-Sigur....... dansezi?

-NU!

-De ce? Ce ai cu mine?

-Tu glumesti? Stai sa iti reimprospatez memoria: ai intrat in casa tipand si cautand-o pe Linda! Apoi ai inceput sa tipi ca dobitocul la mine, spunandu-mi ca sunt o lasa si doar ,,hainele cele noi imi dau curaj'' . Apoi, vii aici, ma inviti la dans si ma mai si intrebi ce am cu tine!

-Ai dreptate, vreau sa indrept asta! Pentru inceput, vreau sa stii ca m-am despartit de Monique.

-Serios?

-Da!

Pe moment, imi doream doar sa il sarut, apoi, dupa ce singura particica de rationament din mine mi-a acaparat mintea, m-am retras cu lacrimi in ochi.Acest baiat s-a despartit de cea cu care are o relatie de 3 ani! Si ma astept sa vina pe un cal alb sau intr-un Ferrari negru sa ma salveze? Sunt atat de proasta!

-Nu, Edward! Nu dansez cu tine!

-De ce? Sper ca nu crezi ca e vreun pariu!

In momentul acela tristetea mea s-a transformat in furie. Pariu legat de ce? De cine se culca cu mine primul? Cine imi va frange inima prima data? Si de ce a simtit nevoia sa imi spuna asta? De asta a venit ca un mielusel la mine? Ca sa castige un pariu? Si care e premiul? Nu am mai rezistat si am bufnit in plans! Il urasc!

-Pleaca, Edward!

-Dar.....

-Am spus sa pleci! de data asta am strigat atat de tare, incat toata lumea s-a intors spre mine. Linda si Medi au venit in fuga, speriate. Ceilalti m-au intrebat ce s-a intamplat. Ce? Acum va pasa tuturor? Sunteti doar niste oameni fara sentimente! Niste oameni care pun pariuri fara sa le pese de cei din jur!

-Aby, ma tem ca nu ai intele.....

-Ce nu am inteles? Ce, Edward? Te-am rugat doar sa ma lasi in pace, sa ma eviti. Nu poti?

Ma uitam plangand in timp ce el pleca. M-am rdicat pentru a pleca si eu. Deja ma simt prost pentru ca i-am stricat petrecerea Amandei.

-Unde te duci?

-Linda, eu plec!

-Esti sigura?

-Da! Amanda.... scuze si la multi ani, inca o data!

Iesind, m-am izbit de aerul rece si am realizat ca trebuia sa imi iau si un hanorac sau macar geaca de piele. M-am asezat pe bordura la fel de rece si am continuat sa plang. Un lambourghini porticaliu se opreste in fata mea si pe geam iese capul lui Mike, un baiat care pana ieri era in gasca lui Edward.

- E cam frig, vrei sa urci?

-Mai bine mor.

-Nu as putea permite ca cea mai frumoasa fata de pe Terra sa moara din cauza ca este foarte incapatanata.

-Sa ghicesc, acum te astepti sa imi sterg lacrimile, sa zambesc si sa ma urc in masina cu tine?

-Auch, irascibila..... Ce ai patit?

-Nu, ce ati patit voi? De ce va inchesuiti sa vorbiti deodata cu tocilara de care radeati la inceputul saptamanii?
-Hey, a gresi e omeneste, nu e asa?
-Da, dar vrei sa cred ca acum sunteti toti sfinti?
-Nu toti. Doar eu. Si ma vad mai mult ca pe un ingeras.
-Uite, pastrez gluma si rad mai tarziu, ok?
-Deci nu vrei sa urci?
-Neah.....
-Ok, macar ia jacheta mea si mi-o dai luni la scoala.
-Am de ales?
-Da....
-Si ce optiuni mai am?
-Doar una:sa te urci in masina cu mine.
-Mersi pentru jacheta!
-Esti foarte incapatanata, Crow!
-.......
-Exact genul meu! Tre' sa plec! Te pup....
-Nici in visele tale!
M-am ridicat si m-am indreptat spre casa. Daca asa sunt toate petrecerile, nu mai merg la niciuna! Deschid usa si ma indrept direct spre baie. Niciodata nu m-am bucurat mai mult de un dus! Picaturile imi lovesc tot corpul si uit.... uit tot ce s-a intamplat astazi, tot ce s-a intamplat in acesti 18 ani. Defapt, chiar sambata viitoare fac 18 ani. Ma schimb in pijamalele mele albe, pufoase, cu modele aurii desenate pe ele. Ma asez in pat si somnul vine incet, incet, pana cand adorm de tot.
Hey, uite si capitolu 6! Urmatorul il voi posta saptamana asta. Pana acum nu am primit nici un comentariu. Astept cu mare drag comentariile! Va pup :*

TocilaraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum