~CAPITOL II~ Parfum de mister

42 3 2
                                    

Stau in camera mea. Cercetez arborele genealogic al familiei mele, carti despre oras, date despre strabunicii mei. Ma simt ca in Scooby-Doo. Dar nimic. Nimic. Niciun criminal, niciun hot, nimic anormal. Atunci ce-i cu atatea secrete??? Ale azi e bine dispusa. O intreb si pe ea daca stie ceva despre vreun fenomen misterios di familia noastra. Nu stie nimic, dar nici nu pare sa ascunda ceva. Asa e Ale. Acuma  am si un grup de prieteni. Eu, Kira, Monica, Bonnie si... Ale. Din pacate azi niciuna nu vrea sa iasa afara. Iar azi e o zi frumoasa. Asa ca imi iau costumul de baie pe mine, o rochita galbena si pornesc spre lac. Nu mi-e frica. Pare doar un lac obisnuit. Am ajuns. E pustiu. Doar o barca parasita se iveste in zare. Intru in apa. Am un sentiment ciudat, dar apa e calduta asa ca ma scufund. Sunt la fundul lacului, iar lacul e foarte adanc. Ma mir cum de-mi tin atata respiratia. Parca as respira sub apa. Deodata vad ceva ce straluceste pe fundul lacului la vreo  10 m de mine. E un lantisor cu un pandantiv de safir. Il iau incet si ma ridic la suprafta sa mi-l pun. Imi place. Asa ca ies pe mal. In timp ce imi usuc parul vad ceva apropiendu-se de mine. Era un batran imbracat pescareste. Avea un aspect sumbru. Il vad ca se apropie de mine cu ochii atintiti catre lantisor. Eu ma ridic repede si incep sa merg din ce in ce mai repede pana ajung sa fug cat ma tin puterile. Batranul ma urmareste. Fara sa ma uit ii aud pasii greoi apropiendu-se de mine. M-am impiedicat! Dar nu este timp de asta! Batranul ma apuca de picior, iar eu adunandu-mi toate puterile ma eliberez. Fug tare, tare de tot, pana ajung la vasul ala vechi. Nu indrasnesc sa intru in el, asa  ca ma ascund dupa niste butoaie. Il aud cum se apropie din ce in ce mai mult. Simt ca nu mai pot sa rezist. Din curiozitate ma uit ce scrie pe butoaie: 'SANGE 1963, SANGE 2004, SANGE 1988" etc. Simt ca ma prabusesc. In linistea ce se facuse se aude un bubuit. Era un butoi! Il sparsese batranul. Inca unul si ajunge la mine. Deodata vad un tunel.E singura mea sansa! Asa ca intru in el si astup trapa sa nu ma mai urmareasca batranul. Strabat tunelul. Sunt acasa!!!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 27, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

AnormalityUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum