Capitolul 4

315 16 0
                                    

 Am mai vorbit cu Luke cateva minute si pe urma ne-am indreptat spre urmatoarea ora, care era engleza. El m-a condus pana in clasa si a plecat spre ora lui. Iar intarziasem! Offffff!!!

 - Domnisoara, stiti ce ora e acum? spune profa incruntata.

 - Da, ora de dormit. spun plictisita. Elevii au inceput sa rada. Profa era rosie la fata.

 - Ce inseamna acest comportament? Trebuie sa va reamintesc ca nu mai sunteti la cealalta scoala unde puteati face orice. Acest loc e unul civilizat, dar se pare ca dumneavoastra sunteti exact opusul.

 Era adevarat. La scoala precedenta nu imi faceam temele si le dadeam mita profesorilor, dar totusi,ce tupeu are profa asta. M-am dus la ea si i-am soptit ceva. Aceasta da repede din cap in semn afirmativ, parca uimita de ce-i spun. M-am dus la un loc liber. Singurul era in fata lui Max. Am oftat si mi-am scos cartile si caietele.

 Dupa o jumatate de ora in care n-am fost atenta la nimic, primesc un biletel pe care scria:

 ''Ce-a fost aia?'' Max xx

 - Ce-a fost ce? intreb eu destul de tare intorcandu-ma la banca lui. Profa si toti copiii se uitau la mine. M-am uitat urat la ei si toti( inclusiv ea ) s-au apucat din nou de scris. Restul orei a trecut repede.

 Era pauza de pranz. Nu imi era foame asa ca am plecat pe jos spre un nou apartament. Nu aveam chef sa merg cu motorul. Am mers in jur de 10 minute, pana cand am simtit un metal lovindu-se de capul meu si o pereche de brate care m-au luat.

 Am deschis usor ochii si m-am uitat in jur. Eram intr-o camera destul de intunecata. Imi parea familiara. Stiu ca am mai fost o data aici. Apoi s-au aprins luminile si au aparut 4 baieti. Erau din gasca lui Dash.

 - Uite cine s-a trezit! zice el.

 Am incercat sa-mi iau pistolul, dar aveam mainile si picioarele legate de un scaun.

 - Cauti asta? intreaba in continuare scotandu-l.

 Am marait si i-am zis.

 - Esti un nemernic!

 El a inceput sa rada zgomotos, la fel si ceilalti 3. Am incercat sa ma eliberez de franghia care imi strangea mainile.

 - Chiar si cand sti ca nu mai ai nicio sansa tot tupeista esti?

 - Cine zice ca nu mai am nicio sansa? intreb eu ranjind.

 Mi-am dat seama ca mi-e foame si sete, dar nu voiam sa arat asta. Din pacate, stomacul meu insuportabil m-a dat de gol.

 - Ti-e foame, Blaze? spune el ironic. Din pacate nu vrei primi nimic.

 Se apropia de mine si imi mangaie obrazul cu degetul mare.

 - I-a mana de pe mine, jegosule! ii spun eu tragandu-mi fata intr-o parte.

 - Nu trebuia sa zici asta! incearca el sa ma ameninte.

 - Ca ce? Crezi ca ma sperii asa usor?spun si-l scuip pe fata.

 - O sa regreti asta!

 - Dash, vrei sa aduc o batista? intreba un tip pe care cred ca l-am mai vazut.

 - Nu. Vreau sa vad cum sufera.

 Dupa cum a sunat asta presupun ca va urma ceva rau. Nu imi era frica sau ceva de genu' , dar voiam sa scap mai repede de aici. Amn oftat si asteptam sa vad ce se intampla.

 - Nu imi e frica de tine! spun printre dinti

 - Dupa ce iti voi face iti vei dori sa nu te fii nascut. zice ranjind.

 Apoi am simtit o durere ingrozitoare pe brat. Cand m-am uitat era plin de sange. Stiam ca nu imi va face doar asta si ca daca as fi scos un sunet de durere ar fi continuat, asa ca nu am spus nimic si m-am uitat la el. Acesta se enerva si trase o linie cu cutitul peste buzele mele. Am simtit cum o dara de sange se prelinge pe barbia mea. Nu zic ca nu ma durea. De fapt m-a durea a dracu' de tare. Mi-am muscat limba si nu m-am miscat din loc. Au urmat alte taieturi pe obraz, pe picior si pe maini.

 - Cred ca i-am facut destule pentru azi. Nu credeti, baieti?

 Ei au dat din cap satisfacuti si au iesit afara. Dash a ramas si mi-a spus:

 - Mai tii minte cand ne stricai mereu planurile? Acum ti l-am stricat si eu pe al tau.

 Apoi iesi si el, lasandu-ma singura. Trebuia sa ies de aici urgent. Am mai fost in aceste situatii, dar cei care ma prinsesera erau unii neprofesionisti. Ei imi lasau si armele si telefonul la indemana. Acum era diferit. Nu-mi venea nicio idee in minte. Durerea imi acapara toate gandurile. Din pacate am adormit, fiind doborata de intepaturile groaznice provocate de Dash.

 Lumina imi incalzea ranile uscate. Am auzit o bubuitura si usa s-a deschis. Am inchis ochii repede ca sa aud ce vorbeau.

 - Trebuie sa plecam! Ii vom pierde daca nu ne grabim.

 - Si cu ea ce facem? Nu o putem lasa asa. Sigur va scapa.

 - Stiu, lasa-ma sa ma gandesc. Cred ca am gasit solutia. Am verificat telefonul ei si are GPS. Il vom ascunde in coltul asta si vom verifica daca pleaca. Sigur nu va merge fara telefon. 

 Am auzit cativa pasi cineva m-a zdruncinat.

 - Noi o sa plecam, dar te asigur ca vom reveni destul de repede. Pana atunci, spune scotand cutitul, hai sa ne distram putin.

 Imi facu din nou semne si plecara. Am incercat sa ma deplasez cu scaunul pana la coltul camerei, unde se vedea ceva. Acel ceva era telefonul meu. Am tastat rapid numarul de telefon al lui Jake. Am observat ca nu mai aveam multa baterie.

 - Alo! se auzi la celalalt capat al lui.

 - Jake, ajutor! zic cu o voce stinsa

 - Ce-ai patit? Unde esti? intreba el, dar telefonul meu a murit.

 Acum trebuia sa gasesc ceva cu care sa ma dezleg. Am luat obiectul fara baterie si l-am aruncat pe geam. Am luat o bucata de sticla si m-am dezlegat. Aveam incheieturile taiate. M-am tarat pana afara si am cazut in genunchi. Cred ca am pierdut prea mult sange, pentru ca am lesinat.

 Pov. Jake:

 Blaze m-a sunat, dar nu am inteles prea bine ce voia sa zica. Parea foarte slabita. M-am speriat si mi-am amintit ca ea are GPS pe telefon. Semnalul era foarte slab, dar am reusit sa vad unde era. Eu eram prin apropiere asa ca am ajuns repede. Am vazut-o stand pe jos. Cand am ridicat-o era plina de rani destul de adanci pe tot corpul. Ii stiam pe prietenii ei, asa ca am dus-o la ei.

 Dupa ce am ajuns, baietii mi-au zis ca pot pleca. Desi voiam sa mai stau sa vad cum se simte a trebuit sa ii ascult.

 Pov. Blaze:

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Scuze ca acest capitol a fost mai scurt si plictisitor, dar nu prea am avut inspiratie la 11 noaptea. L-am corectat in graba asa ca scuze pentru greselile ramase.

She is dangerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum