E prea tarziu

22 2 1
                                    

Bună, eu sunt Ariana(prietenii îmi spun Ari ), am 17 ani si locuiesc in București.Viața mea este o mică poveste cu suisuru si cobirasuri.
Asa să trecem la subiect.

Este iar dimineață, iaccc.Noaptea nu poate fi mai lunga?Iar trebuie sa ma duc la scoală. Merg la baie,îmi fac un dus rapid si mă îmbrac intr-o pereche de blugi albastrii rupți,un tricou gri, un flaner negru si o pereche de tenesi albi.Părul, vai de mine,am o claie blondă în cap,deabi reusesc să il prind intr-o coadă.

Cobor jos la masa,părinții ma asteptau si se uitau mirați si cu o privire supărată in ochi.

-Ce am mai facut de sunteti cu moralul la pământ? spun eu

-Nimic dragă mea.spune mama

-Avem ceva important sa iti spunem.spune tata

-Mai repede,ma grăbesc sa plec la scoală.vorbesc in timp ce mănânc un mar.

-Păi,ăăă....tata nici nu are cuvinte

-Aziiiiiiii,ma grăbesc la scoală
-Mi s-a oferit o oferta de munca in New York .

-Foarte bine,o sa îmi fie dor de tine.

-Draga mea,trebuie sa ne mutăm toți..spune mama

-What?eram rosie ca racu.eu nu pot sa îmi las toți prieteni pentru un amărât de servici,clar?

Am plecat fara să ii mai ascult.Merg sper scoală nervoasă la maxim,dar deodată suna telefonul

Eu.Alo?
Mia (cea mai buna prietenă )Ce faci tu pisi?
Eu.Ce vrei?Nu am chef de nimic.
Mia.Domnișoara Este supărată?
Eu.Nu se vede?Părinții mei ma obligă să merg cu ei in New York pentu serviciul lui tata.Nu pot sa ma lase pe mine aici cu mătușa?
Mia.Ce??Nu poți sa pleci.Ai o viata aici.
Eu.Nu stiam.Eu aproape ajung la scoala,iti spun mai multe.
Mia.Bay!

Am ajuns la scoală,trebuia sa îmi iau adio de la toți prietenii mei :(((era ultima zi.
La cantină i-am spus totul Miei

-Imi va fi foarte dor de tine.spune ea
-Si mie..:(((
-Si cu Domnul Fraier cum rămâne?
-Ne-am despărțit de 1 lună, nu il interesează
-Atunci dc ti-a dat mesaj acum 2 seri?
-A vrut sa vorbi.spun eu ingandurata
-E in spatele meu de te uiti asa,nu?
-Aha.
-Derek, bunaa, cf tu?spune Mia
-Bună fetelor, fac bine.si se uita la mine cu zâmbetul ăla al lui asa perfect.
-Ari pleacă la New York.spune o proasta pe nume Mia
-Ce?De ce?

Apoi ii povesteste tot,eram asa rusinata,încă il mai iubesc chiar daca ne-am despărțit. O sa-mi fie dor de el.:((

Deodată se apropie de mine si ma strânge tare in brațe spunandu-mi ca a fost un prost ca s-a despărțit de mine si ca regretă.Am încercat sa nu îmi dea lacrimile.

-Trebuie sa merg la clasa,hai Mia. spun eu cu lacrimi in ochi

Sper că va placut primul capitol, e scurt dar urmatoarele o sa fie mai lungi.Al doilea capitol il voi pune mai pe seară. Sper sa vă placă! ❤❤

Not sad,but not happyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum