"There is no love sincerer than the love of food."
George Bernard Shaw, Man and Superman

-Nu.

Disparu in camera. Melanie intra dupa ea.

-Camera asta chiar arata asemantor cu camera ta de acasa, Lem. Nu crezi?

-Chiar. spuse Lemonade leganandu-se pe calcaie de fericire.

Thomas a continuat sa mearga pe hol, pana a descoperit o usa din lemn inchis la culoare, delicat si stralucitor. Tablita de sus era decorata si ea cu linii de un verde inchis. Isi deschise usa si intra inauntru. Postere rock, ceva birou ciudatel, un pat mare. Tapet simplu, de o culoare bleo calmanta. Un PC cu lumini verzi probabil de la cooler. Lui Leigh i se parea decent. Asta spunea si mutrisoara de pe fata ei.

'Doarme mult, ca mine" se gandi.

Urmatoarea fu camera lui Melanie. Nu intelese de ce, dar cand Thomas vazu usa se gandi la un lemn de bananier. Total ilogic. Dar hai sa fim seriosi, cand spui lemn de bananier te gandesti la ceva galben, nu? Asa era usa lui Melanie.

Avea o masuta scunda langa peretele nordic, pe care era asezat un set de ceai alb, decorat cu niste flori atent pictate. Un birou cu o lampa neagra, cu lumina alba, un laptop negru. Un ursulet destul de mare, rozaliu si zambaret. Un pat cu multe dulapuri pentru haine si carti in jurul lui. Dar muuullttee haine. Ochii lui Melanie sclipira cand deschise primul dulap.

Continuara drumul. O usa normala, lemn deschis la culoare, o placuta alba cu margini rosii pe care era scris numele lui Leigh.

-Dragut, spuse ea inainte sa deschida usa.

Un pat alb, mare. Un dulap negru, micut, un birou destul de lat. O tableta ipad statea frumos asezata pe una dintre perne. Peretii erau albi. Langa pat statea o biblioteca plina, destul de maricica si moderna, alaturi de o noptiera albastru cu alb. Foarte multe plusuri erau asezate de-alugul camerei, in pozitii diferite. Observa si ca, dintre toate, camera ei era cea mai mare. Vazu si mini boxe asezate pe dulap, prinse in holsuruburi pe perete sau atarnate in spatele catorva piese de mobilier.

Pe birou, alaturi de calculatorul destul de bunicel, statea o trusa stralucitoare si patratoasa si un toc de hartie. Leigh se apropie si apasa pe singurul buton de pe cutie, facand diferite compartimente sa se deschida rapid. Radie de fericire.

Tot felul de creioane si mine pentru desen stateau aranjate in ordine, asteptand sa fie folosite. Fata se topi langa birou.

Urma camera lui Cassius. Intrara pe usa destul de groasa din lemn de brad. Camera ii intampina cu mobila de stil vechi, pereti crem si cateva accesorii simple, alaturi de cateva postere lipite pe pereti. Pe birou statea un teanc de benzi desenate cu Batman, iar calculatorul gri astepta cuminte pe birou.
Magnus. Usa de abanos, placuta alba, pe care scria caligrafic numele baiatului. Intrara. Camera era intunecata, din cauza perdelelor trase, iar totul parea asezat la locul lui. Carti, creioane, foi, calculatorul, noptiera pe care avea sa isi tina snack-urile...totul era asezat. Cateva casete cu jocuri video.
Iesira toti pe hol, asezandu-se in cerc si privindu-se. Leigh fu prima care vorbi.
-Cineva sau ceva se joaca cu noi.
-Poftim? Spuse Thomas mirat.
-Fii serios. Un loc total necunoscut, care la inceput era o darapanatura, acum sa aiba camere cu numele noastre si calculatoare de ultima tehnologie? Ceva clar e putred.

-Vreau inghetata...firar, si acasa aveam una de ciocolata cu toping de portocale. Avea gust de bomboane de Craciun..se auzi vocea lui Cassius trista din spate.

Ceilalti zambira amuzati si continuara sa se priveasca bland.

Leigh simtea o nevoie salbatica sa asculte muzica, sa se calmeze. Isi deschise telefonul si observa liniutele din partea superioara ce aratau ca telefonul era conectat la un wi-fi. Gura i se deschise intr-o expresie de mirare in timp ce ceilalti o priveau intrebatori.

Fu atacata din toate partile. Thomas o trase in jos sa ii poata vedea telefonul, Melanie aluneca pe gresia si se prinse de ea, Magnus ramase putin in fata, Lemonade tot intreba ce s-a intamplat iar Cassius...Unde era Cassius?

Fata se uita in jur, cautandu-l. Il putu vedea, cu incetinitorul cum se impiedica de pantoful lui Melanie si cade in fata. In directia ei.

Se gandi pe moment. Lumea asta paralela e combinatia dintre povestile de la Disney si filmele cu prosti.

Firaarr!

Baiatul isi coordona aterizarea, reusind sa se propteasca in mainile pe care si le pusese langa umerii lui Leigh, trantita la pamant acum. Putea sa ii simta respiratia pe fata, si amandoi simtira cum sangele le explodeaza in obraji.

E prea aproape, o nu, o nu , o nu! Si totusi, uite ce culoare trandafirie au buzele lui..stai..ce?

Magnus il ajuta pe Cassius sa se ridice, tragandu-l in sus de tricou si stabilizandu-l dupa punandu-si mainile pe umerii lui.

-Frate, esti bine? Cassius?

-Da, sunt bine!

Leigh isi musca buzele iritata, caci de ea nu se interesase nimeni desi trasese o sperietura pe cinste.

-Aproape am uitat! Thomas se impinse in ea, incercand sa vada ecranul telefonului mai bine. Avem wi-fi copii!

Peste jumatate de ora toti stateau in mijlocul holului, trantiti care cum apucase si ascultau muzica in casti sau incercau sa ia legatura cu lumea dinafara. In zadar. Toate legaturile erau taiate. Nu puteau sa discute cu alte persoane, insa aveau acces la informatii. Doar ca nu puteau comunica si nu aveau acces la site-urile de socializare.

Primul care se ridica fu Thomas care merse in camera lui pentru a isi downloada cateva jocuri de pe Steam. Melanie pleca sa-si analizeze toate hainele din dulapuri atent, sa savureze momentul impreuna cu sora ei. Magnus ramase in loc. Din castile lui rasunau vibe-uri calmante de trap, iar acesta statea cu ochii inchisi rezemat de perete.

Cassius ii propuse lui Leigh sa mearga sa inspecteze bucataria. Era cel mai posibil ca acolo sa poata gasi ceva. Coborara scara pana la parter si intrara in bucataria ascunsa de un perete albastru al livingului cu lustra mare si moderna. Bucataria era destul de simpla, insa detinea toate dotarile uneia moderne. Gasira cateva batoane energetice, alaturi de fructe confiate si niste conserve.
Superb. Doar de sardine n-avea chef Cassius.
Leigh spuse pas, desi se simtea destul de rau din cauza ca nu mancase nimic.
Infuleca un baton energetic si il astepta pe Cassius sa manance dintr-o conserva gigantica, in timp ce ea scotocea prin dulapuri si cauta vase ca sa deduca ce ar putea gati in viitor.

All in OneUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum