All in One

5

Holurile caldut luminate erau invadate de soapte. Personajele noastre mergeau prin partile cunoscute ale castelului pentru a gasi camerele destinate pentru ei.
Adormira cu samburi de frica in suflet, singuri. In dimineata urmatoare toti se trezira devreme dupa somnul incordat.
Lemonade insa alese sa doarma mai mult in camera ei.
Se regasira iarasi in bucatarie, unde Leigh facuse cafea pentru toata gasca.
-Mie imi place mai mult ceaiul, dar multumesc, spuse Melanie.
-O sa retin...pentru data viitoare.
-Aveti si voi runele pe gat?
-Da, miniatura celor de pe terasa, inclusiv aceeasi culoare.
-Stiam eu.
-Deci acum am primit ceva abilitati, pentru ca eu m-am taiat aseara din greseala si am putut sa ma vindec, spuse Melanie.
-De fapt eu aveam o putere de la nastere.
-Si eu! se auzira toti in cor.
-Ciudat...extrem de ciudat.
Dupa ce toti se trezira de tot Melanie incepu sa vorbeasca destins.
-Stiti, voi baietii chiar pareti siguri de voi si puternici. Imi place.
-Thomas e cam infumurat uneori, spuse Leigh.
Peste 2 secunde mana lui Thomas se infipse in umarul lui Leigh.
-Mai spune un singur lucru si iti zdrobesc umarul.
Toata lumea se incorda.
-Thomas!
-Hei, las-o in momentul..
Fata isi inchise un ochi, incercand sa reziste durerii.
-Esti pe ciclu, masculule? sopti ea in ofensiva.
Unghiile lui Thomas se infipsera in pielea lui Leigh. Stranse atat de tare incat muschii incepura sa ii tremure.
-De ce faci asta?
Thomas se dadu in spate parca impins de o forta necunoscuta si vazu cu incetinitorul cum Leigh fuge rapid prin fata lui.
Fata disparu in spatele usii care se tranti imediat dupa.
Toti ceilalti se ridicara si o luara la fuga in urma ei. O gasira pe un hol. Magnus il imbranci inapoi pe Thomas, maraind.
-Stii, egoistule, nu numai Melanie exista. Ar trebui sa iti dai seama.
Leigh isi sterse lacrimile cu manecile largi ale hanoracului, si isi trase nasul, uitandu-se in pamant. Cassius voia sa o ia in brate pe Leigh si sa o faca sa se simta mai bine, insa nu se putu misca din locul lui.
-Daca o singura data mai o ranesti pe Leigh, o incurci rau.
Thomas marai, si venele de pe maini i se umflară.
-Bine ca te crezi superior. O sa mananci bataie intr-o zi.
Magnus isi infipse mana ireal de repede in tricoul lui Thomas, ridicandu-l usor de la pamant si aruncandu-l in spate. Acesta se lovi brutal de peretele din caramida si aluneca fara suflare la pamant. Nimeni nu se misca datorita fricii. Baiatul se stranse pe podea, incercand sa reziste durerii. In perete, o caramida lipsea. Ca un dinte de lapte in gura, nu, inafara gurii unui copilas. Adica arata oribil.
Apoi intregul perete se dadu in spate.
O usa secretă. O super mega usă secretă. Asteptara pana Thomas isi reveni si isi cerura scuze destul de superficial.
Intrara prin spatiul nou creat.
Aici gasira cele mai ciudate lucruri de pana atunci.
Intr-un ghiveci gigantic crestea o planta mare, cu pastai late si groase. Cei doi renuntara la uitaturile demonice si se apropiara de plantele dubioase.
Cassius desfacu o pastaie si privi la merele rosii dinauntrul ei. Cel mai ciudat lucru. Clar. Magnus merse dupa Leigh, care trecuse peste faza de mai devreme si acum cerceta curioasa o planta sau un fruct ce arata ca o vanata. Avea forma de vanata cel putin. Insa era de un albastru deschis stralucitor. Tresari cand vazu buzele pline ale lui Leigh presate de leguma aceea ciudata. Daca era otravita?
Isi refocusa ochii , privind atent cum fata isi plimba limba pe suprafata albastrie. Inghitii in sec si incepu sa motaie. Fata isi intoarse ochii, bleo acum, la el si ii spuse cu un zambet mare pe fata.
-E dulce!
O doamne, trebuia sa se care de acolo.
-Eu...umm...trebuie sa...
Leigh se apropie de el.
-Uite, gustă.
-Ăăămm...nu mi-e foame.
Fata se apropie de el si ii lua mana. Oh firar. Prea tarziu.
-Nu conteaza, doar gusti.
Ce putea face? Gustă. Chiar era dulce. Ii aducea aminte de un suc de citrice cu menta si extrem de mult zahar. Nu era rau deloc.
Isi trase mana dintr-a ei si incerca sa se strecoare afara din camera.
Fugi pe hol, apoi pe scari la etajul unu, cat putu de silentios, sa nu o trezeasca pe Lemonade.
Thomas isi prinse mana pe dupa gat, privind in alta parte si apropiindu-se de Leigh.
-Uite, chiar imi pare rau. Uneori nu pot sa ma controlez. Plus ca stii ca tin la tine. Crede-ma.
-Stiu...e ok. Nu m-am suparat. Insa chiar a durut.
-Lasa-ma sa...
Isi duse mana spre umarul lui Leigh, tragand usor de tricou. Leigh se sperie si isi simti pupilele cum se dilateaza. Degetele lui ii alunecara pe piele, dezgolind runa rosie de pe partea inferioara a gatului ei si care se intindea pana pe clavicula stanga. Fix in mijloc, ca o imagine de fundal, pielea ei capatase o culoare violet. Super.
Se simtea extrem de prost. Leigh isi lasase privirea in pamant, avand fata acoperita cu cateva suvite de par acum. Thomas voia sa fie jignit sau sa isi ia una. Dar Leigh ramase tacuta si nu reactiona.
-Melanie? Poti sa ne ajuti putin te rog?
Melanie se apropie si isi plasa mana pe pieptul lui Leigh.
-Imi pare rau Lee, trebuia sa intervin. Nu avea de ce sa reactioneze asa, si pana la urma este vina mea..
Palma lui Melanie incepu sa straluceasca cu o lumina roz, iar Leigh simti cum durerea cere persista de ceva timp se retrage.
-Uite! Esti ca si noua!
Leigh privi la vanataia care nu isi parasise locul.
-Oh Mel, esti ca reclamele alea cu cariocile pentru zgarieturile facute de soferii-gelosi-de-duminica-ce-au-masini-ieftine si isi exercita arta abstracta cu cheia pe capota BMW-urilor sau japonezelor.
Cassius rase asa de tare incat ceilalti se speriara.
-Ca bancul ala cu betivul care scria cu cheia dupa 4x4 ca e egal cu 16?
Acum incepu toata lumea sa rada.
Dupa ce au mai cautat cateva fructe, stabilind cam ce combinatie sunt, Thomas le propuse sa urce in turnurile acelea ciudate, din partile laterale ale castelului. Leigh isi ceru frumos scuze si se indrepta catre camera lui Magnus.
Era putin ingrijorata datorita disparitiei lui subita.
Daca se simtea rau? Poate era alergic la fructul ala ciudat...Daca..
-Leigh? Unde e sora-mea?
Lemonade isi freca ochii, de-abia trezita, in fata usii ei.
-Ăăămmm...e in...coboara la urmatorul etaj si o sa ii gasesti. Voiau sa mearga in turnuri.
-Tu nu mergi?
-Eu am..putina treaba. Mai bine te duci, sa ii prinzi din urma.
Fetita fugi, iar Leigh auzi pasii ei pe gresia alba din hol mai mult timp. Isi dadu o suvita de par dupa ureche si merse pana la camera lui Magnus, dupa care batu la usa. Nu avu cel mai promt raspuns.
Baiatul nu spuse nimic, ci intredeschise dupa un timp usa, privind timid.
Leigh impinse putin usa si ii putu vedea intreaga fata, cu o boare de roseata in obraji si cu ochii lui cyan care straluceau mai tare ca de obicei.
-Magnus? Esti ok?
-Erm...da? De ce ti se pare ca nu..
Gura lui se inchise cand ii simti palma pe frunte. Nici nu o vazuse pe Leigh miscandu-se. Corpul lui se relaxa in cateva secunde, iar mana ei parea sa fie mult mai rece ca el.
Ii lua mana de pe frunte si o trase in camera dupa el.
In mers, forta aceea ciudata il lovi din nou.
Inima lui cedă. Ii dadu drumul si isi stranse tricoul cu ambele maini, incercand sa respire. In fata lui se derula un alt flashback.
|Manuta mica a fetei era atat de alba.. O tragea dupa ea, iar ei erau pe o câmpie mare, plină cu maci si flori pitice. Ochii ei erau bleo, ca două cioburi rupte din oglinda cerului. Străluceau, plini de confuzie. Ii dădu ce dorea de mult timp. Chiar după ce ieșiră din lanul de grâu si se ascunsera dupa un copac. Scoase obiectul din buzunar. Era o bratara. O floricica mica, din metal, cu o piatra neagra in mijloc. Cea mai stralucitoare piatră prețioasă pe care o vazuse vreodata, chiar daca era neagra.|
Magnus reveni la realitate, tragand o gura mare de aer.
-La naiba...
-Ai spus ceva? Spuse Leigh alarmata. Esti bine? O doamne, daca vrei, te ajut.
-Inceteaza, sunt bine.
Stateau amandoi pe marginea patului, privind in abstractitatea universului peretelui din fata.
Cateva cerculete ametitoare incepura sa ii acopere vederea lui Leigh cand Magnus se misca lenes langa ea.
-Erm...esti sigur ca esti ok? De ce m-ai tras dupa tine? Adica, nu ma deranjeaza, doar ca pareai putin ingandurat si...nu stiu sper ca esti bine. Oricum esti mult mai cald decat mine, e posibil sa ai febra. Si ce a fost cu atacul ala? Ti s-a facut rau?
"Doamne, femeia asta nu mai tace?"
-...Ar trebui sa ii faci o vizita lui Melanie...ea se pricepe.
"De ce naiba trebuie eu sa fiu baiat?"
In camera se lasa tacerea.
-Magnus? Ma asculti?
Baiatul isi freca fruntea cu mana, uitandu-se la podea.
Leigh fu putin deranjata.
-Spune-mi ce te framanta.
-N-am trait intr-o comunitate cu care sa socializez direct pana acum. E o poveste lunga pe care o sa o auzi mai tarziu...