His young lover||L.S.||

Capitolul III

Louis' p.o.v.
După putin timp,înainte de ora prânzului, l-am convins pe Harry sa ma insoteasca in parc. Imi povestea despre familia lui, tinandu-ma de mana strans. Ii priveam fiecare detaliu al feței si miscare a buzelor. Eram derutat de frumusetea lui. Nu puteam sa nu-l privesc atent in fiecare secundă.
Imediat ce si-a terminat povestea, am ajuns acasă. Se făcuse ora pranzului, asa ca i-am servit o masă pe care am incropit-o din ingredientele pe care le-am cumparat ieri. După masă, l-am rugat să-mi cante ceva, cum fac in fiecare zi. Mi-a spus ca ar vrea sa cante un cantec la care a lucrat mul timp, pe care.l-a scris oemtru mine. Primele versuri spuneau că ,oriunde ar fi, dacă ar putea zbura, s-ar întoarce acasă, unde sunt şi eu. Era un cantec superb. Eram induiosat de cuvintele frumoase pe care mi le canta. În timp ce ciupea pentru ultima dată corzile chitării, fără să mă pot controla, i-am sărutat gâtul cald. Pielea sa era fina, si dulce, la fel ca el. Speriat,se intoarce către mine si mă intreaba:
-Louis..c-ce ai făcut?
-Scuze...um... doar că... asa am simtit că trebuie să fac. Vrei sa spui ca nu ti-a plăcut, iubire?
-Ba da! Foarte mult, imi spune apropiindu-se de buzele mele si, trăgându-mă spre el, m-a sărutat, fără să ezite.
L-am strans la pieptul meu si i-am soptit zâmbind :
-Ce ai făcut?
-Um...te-ai supărat? Te rog frumos să-
-Nu m-ai supărat, deloc, dragule. Mi-a plăcut. Simt că eşti atasat de mine.
-Dragule? Iubire? Serios, nici în vise nu am crezut că voi auzi asta de la tine.
-Eu.... da... ti-am zis asa pentru că, ştii... nu stiu... Mă dau bătut! Te iubesc. Din câte am simtit si s-au intamplat, as vrea sa cred ca suntem impreună.
Harry mi-a zâmbit.
-Si eu as vrea să cred asta... merită s-o fac?
-Da, da merită, spun eu sărutându-l pe frunte- Pusti adorabil ce esti!
El râde. Obrajii lui erau rosii. Era asa frumos. Nu credeam că mă voi îndrăgosti vreodată de un copil, dar, in ochii mei, nu mai e un copil. În ochii mei e un băiat care mi-a furat inima, cu adevărat.
Harry's p.o.v.
Nu stiu ce să mai cred, ce să mai fac. Nu stiu dacă e corect să-l iubesc, nu ştiu dacă el crede asta. Dar... era aşa frumos, era minunat. Nu ştiu... mi-e greu să-mi dau seama dacă e bine să-l iubesc.
-Harry? Ce ai pățit? La ce te tot gândeşti?
-La... la sentimentele pentru tine. Oare e corect să te iubesc? Oare ar trebui să uit tot ce simt pentru tine?
-Nu, te rog nu o face. Îți spun sincer, pe nimeni nu am iubit vreodată la fel ca pe tine.
Louis mă ia in brațe şi mă strânge la pieptul său tatuat. Niciodată nu am crezut aşa ceva posibil. El chiar mă iubeşte. Eu îl iubesc mai mult si as vrea să-şi dea seama.