Capitolul 14 - Plecarea

296 29 13
                                    

In sfarsit am decis sa postez un capitol nou....Stiu ca il asteptati de mult timp si nu am nicio scuza :(     Acest capitol va fi din perspectiva lui Kazuya pentru ca am vazut ca unora dintre voi le-a placut aceasta idee. S-ar putea sa fie cateva scene sau replici ce nu au aparut in celelalte capitole. Nu va mai retin..Spor la citit !                        

                                                               Perspectiva lui Kazuya

*Inainte de bal*

O asteptam pe Andreea sa coboare,in timp ce eu admiram cerul plin de stele. Chiar daca stelele sunt la mii de kilometrii departare una de cealalta,macar sunt pe acelasi cer,niciodata singure. 

Aud usa deschizandu-se si o vad pe Andreea imbracata cu o rochie neagra cu alb ce ii venea perfect.Am rosit fara sa imi dau seama ..
Andreea:- Arat ciudat?
Kazuya:- Nu!  Esti foarte frumoasa..
Andreea:- M-mersi...spune ea rosind puţin.

In drum spre bal am vrut sa vorbesc cu ea, dar pur si simplu nu stiam ce sa spun. Eram foarte emotionat si ma rugam ca seara aceasta sa fie perfecta. Intr-un sfarsit a decis Andreea sa sparga gheata.
Andreea:- E foarte frumos cerul, nu-i asa? 

Ma uit la cer si parca toate emotiile mele dispar..

Kazuya:- As putea sa privesc cerul ore in sir si sa nu ma plictisesc.

Andreea mi-a zambit si m-a luat de mana. Tot drumul am vorbit despre chestii random si am ras ca prostii in mijlocul noptii pe strazile pustii.

Cand am deschis usile salii, toate privirile erau indreptate spre noi. Andreea parea mandra din nu stiu ce motiv... Poate credea ca noi suntem vedetele balului. Ea nu a realizat ca am intarziat si aparent am intrerupt balul. Dar cine sunt eu sa ii intrerup ei fanteziile?  :))

Cand o melodie lenta a inceput, Andreea m-a tras la dans.

Kazuya:- Parca nu iti placeau balurile.
Andreea:- Nu imi plac. Asta nu inseamna ca nu stiu sa dansez.

Timp de aproximativ doua ore in care ne-am distrat si am oprit-o pe Andreea de cateva ori sa nu se ia la bataie cu cineva,ea parea nelinistita. Ma intreb ce se intamplase?
Dar nu am apucat sa ii spun ceva pentru ca usile de la intrare s-au deschis pe ele intrand... LUKA!

Kazuya:- Luka? 

Andreea parea nedumerita. Am vrut sa vorbesc cu ea, dar nu am apucat pentru ca Luka mi-a sarit in brate si a vrut sa ma sarute, impingand-o la timp.

Kazuya:- Ce crezi ca faci aici, Luka? Luka:- Am venit sa te vad!
Kazuya:- M-ai vazut.. Acum pleaca.
Deja ma enervam... Ce doamne cauta ea aici? Eu credeam ca o sa imi petrec noaptea cu Andreea si ne vom simti bine, acum ma trezesc cu asta pe cap!

Luka:- De ce ?

"De ce? " Iti spun eu fucking "de ce"...pentru ca ma enervezi si nu vreau sa te vad.

Kazuya:- Pentru ca nu esti binevenita aici.
Luka:- Asta e.. Eu am spus acasa ca voi sta o săptămână... Nu pot pleca acum.

Ce ma?  O saptamana intreaga cu ea pe cap?  Dar voiam sa imi petrec vacanta cu Andreea... Ma gandeam sa mergem la piscina, la un picnic, la cinema etc... Aveam atatea planuri... Nu e ca si cum as putea sa o alung pentru ca, dupa va trebui sa ma cert cu parintii mei si nu am chef sa trec pe acasa... Voi reuşi cumva sa o exclud pe Luka.

Kazuya:- Aoleu.. Dupa o săptămână pleci, da?
Luka:- Da!

Acum trebuie doar sa ii explic Andreei. Ma intorc spre ea, dar disparuse. Unde s-a dus?!
Ma uit prin jur, nu o vad nicaieri.. Ies afara, nicio urma de ea.  Am facut-o sa se simtă incomod... Ce prost sunt!  As alerga după ea sperand sa o gasesc, dar ea s-ar fi putut teleporta oriunde! 

Luka:- Pe cine cauti? 
Kazuya:- Pe Andreea!
Luka:- Cine e Andreea?
Kazuya:- Iubita mea!
Luka:- Iubita?  Ai uitat ca noi suntem logodiţi? 
Kazuya:- Ai uitat ca mie nu imi pasa?  Erai altfel cand eram mici... De ce te-ai schimbat atat? 
Luka:- Nu m-am schimbat deloc! Doar pentru ca sunt de acord cu logodna asta nu inseamna ca nu mai suntem prieteni...
Kazuya:- Prieteni?  Prietenia noastra a fost distrusa cand tu ai ales afacerile peste prietenie.
Luka:- Afacerile si prietenia se pot combina sa stii...
Kazuya:- Nu si daca va trebui sa ma căsătoresc doar pentru ca familiile noastre sa fie multumite..

Luka a mai vrut sa zica ceva, dar eu am plecat inainte sa mai poata scoate o vorba.
Toata noaptea m-am gandit la Andreea...Oare era suparata?  Normal ca era suparata... Trebuie sa ii explic totul cand se calmeaza.

*A doua zi*
Luka mi-a zis ca vrea sa mearga la o cafenea si m-a rugat sa ii arat imprejurimile. Nu voiam, dar m-am gandit ca voi putea sa o caut pe Andreea daca ne plimbam prin oras. Aveam o presimtire ca ea era in oras..
Pe drum, Luka se tot apropia de mine, iar eu incercam constant sa ma departez de ea pana mi-am dat seama ca nu mai cale de scapare... Drumurile astea inguste!!
Am ajuns la cafenea iar Luka a început sa imi povesteasca ce s-a mai intamplat in PhantomVille (orasul meu natal). Nimic interesant pentru mine..
Cand am iesit din cafenea, am decis sa mergem pe o scurtatura. M-am gandit ca ar fi momentul sa o intreb pe Luka ceva ce trebuia sa o intreb de ieri.

Kazuya:- Luka de ce ai venit ?
Luka:- Ti-am zis deja.
Kazuya:- Adevaratul motiv te rog...
Luka:- Of... Bine.. Am venit sa te anunt ca s-a stabilit data nuntii..

Ce ma?  Nunta?  Eu nu sunt de acord nici cu logodna... Ce nunta viseaza ma?

Kazuya:- Parca ti-am explicat ca nu vreau sa ma casatoresc cu tine..
Luka:- Ei bine, eu vreau... Si părinţii nostri vor, deci.. Deja suntem logodiţi deci ce mare scofala? 

Am vrut sa plec, dar Luka m-a îmbrăţişat de la spate.
Andreea a aparut in fata mea si a început sa alerge. Am alergat după ea si am vazut ca a scapat ceva pe jos... O agrafa in forma de zana. Am ridicat-o de pe jos si am alergat spre dormitoare.

Am intrat pe usa si o vad pe Andreea cu un bagaj in mana. Ma apropii de ea, dar ea se da in spate.
Kazuya:- Nu e ceea ce crezi...
Andreea:- Nu e ceea ce cred?  Deci nu esti logodit si nu te vei căsători in curand?  Eu am crezut ca ma placi, dar tu te jucai cu mine in timp ce erai departe de logodnica ta..
Kazuya:- Andreea lasa-ma sa iti explic!  

Stiam ca e suparata si avea toate motivele sa fie... Ar fi trebuit sa ii spun mai devreme, dar nu e ca si cum as putea spune "A, pai, stii tu... Eu sunt logodit cu prietena mea din copilarie pentru ca parintii mei m-au amentitat ca nu mai am voie la această scoala daca nu ma logodesc cu ea "

Andreea:- Nu mai e nimic de explicat... E timpul sa ne despartim...multumesc pentru tot si sper sa fii fericit cu logodnica ta.

A spus asta si a disparut. Ne-am despartit?  Nu... Asta nu e posibil.. Trebuie sa lamuresc totul... Eu nu pot trai fara ea... Stiu ca noi nu ne cunoastem de foarte mult timp dar eu o stiu de cand eram mic.. M-am indragostit de ea..
Trebuie sa o gasesc si sa ii explic totul! 

Cum vi se pare capitolul?  Ciudat, nu?  In loc sa va raspund la întrebari, am mai adaugat pe lista voastra alte întrebări :)) Sorry :( Capitolul urmator nu stiu cand va veni... Poate veni maine dar poate veni si peste câteva luni. Depinde daca am chef sa scriu si daca imi aduc aminte de carte :( Well... Pana data viitoare,  pwp <3

Ciudata si narcisistulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum