Harry's P.O.V.
Ambulanta rosie ar fi trebuit deja sa soseasca.In fiecare marti la 10 opreste in mijlocul cartierului Ferentari.
-Stii de ce intarzie?,il intreb pe Andrei.Prietenul meu cel mai bun isi ridica ochii albastrii din pamant si se uita la mine cu o privire neexpresiva.Ochii lui azurii sunt acum usor galbeni,iar albul ochilor este acoperit de firicele rosii.Are nevoie de o doza.
-Am auzit ca au aparut noi voluntari.,spune cu o voce ragusita.
-Noi voluntari?Cine s-ar oferi voluntar sa vina in cartierul asta nenorocit?,intreb mirat si scuip pe asfalt.
-Cine stie ce organizatii scolare trimit repetentii sa ne ajute...Uite ca vine!
Imi intorc capul spre stanga si vad ambulanta cum coteste pe strada si trage pe dreapta langa noi.Mergem spre ea si usa ei laterala se deschide.Din ea iese Mami,o femeie pe care eu si Andrei o iubim si o consideram mama noastra.Mihai,colegul ei e chiar in spatele ei si ultima e...o fata.Sare din masina si isi trage haina rosie in jos.Parul blond ca spicul graului ii cade pe spate.Isi ridica capul si privirea ei o intalneste pe a mea.Stau cu gura intredeschisa si ma uit in ochii ei ciocolatii.Fata ei e alba ca zapada,iar buzele carnoase formeaza un suras dulce.
-Buna!,spune cu o voce suava si imi intinde mana sfioasa.
-Buna!,ii spun balbait.Primesc un cot in mana dreapta,probabil de la Andrei,dar nu imi mut privirea din ochii florii aurii din fata mea.
-Eu sunt Maria.Maria Victoria!Tu cum te numesti?
-Harry....Zambeste aratandu-mi dintii stralucitori si isi trage usor mana catifelata dintr-a mea.
-Cum de te cheama Harry?E un nume englezesc...
-Da!Da,este!Nu stiu de ce ma cheama asa...
Se intoarce si intra in ambulanta asezandu-se pe un scaun.
-Intra!,ma indeamna ea.Urc treapta incercand sa nu ma dezechilibrez si ma asez pe scaunul din fata ei.
-Cred ca stii deja procedura...,imi spune surazand uitandu-se la foaia din fata ei si luand un pix in mana.
-Da...Numele meu este Harry Edward Styles si am 16 ani.Sunt nascut pe 1 februarie 1994,aici in Ferentari.Mama a decedat acum 4 ani,iar de tata nu stiu nimic.
-De ce a murit mama ta?,ma intreaba incet,fixandu-ma cu privirea.
-Avea Sida,dar nu de asta a murit.A luat intr-o seara o supradoza si am gasit-o dimineata moarta.
Se uita trist la mine pentru cateva secunde,dar isi recapata repede privirea dulce.
-De cand te droghezi Harry?,ma intreaba si noteaza pe foaie ce i-am spus probabil pana acum.
-Din totdeauna...,ii spun si isi ridica privirea.Mama se droga inca de cand era insarcinata cu mine.M-am nascut in sevraj,iar primii pasi i-am facut intr-un spital.Copilaria mea a constat in mersul la scoala,la spital si acasa.Cand am implinit 11 ani,masina rosie a inceput sa vina in cartier si m-a scutit de cateva vizite la doctor si cel mai probabil de internari in clinici.
-Ce iei acum?
-Heroina!
-Ilegala?
-Da...
-Si cum e?E mai buna ca cea legala?
-Mult!Obisnuiam sa o iau pe nas cand eram mic,dar de ani buni o iau pe vena direct.
Noteaza pe foaie,apoi mi-o intinde si imi da pixul.
-Semneaza aici te rog.,imi spune,scotand dintr-o cutie cunoscuta punga cu seringi.Semnez si imi intinde punga.O iau si pentru cateva clipe,degetele ei catifelate imi gadila placut mana.
-O sa iti ajunga pana saptamana viitoare!,spune si surade,bucurandu-mi ochii.
Cobor din ambulanta si ma intorc spre ea.
-Pot sa te intreb ceva,domnisoara?
Rade si isi da putin capul pe spate.
-Spune-mi Maria sau Victoria,te rog!Da,sigur Harry!Intreaba-ma orice.
-De ce ai venit aici?De ce cineva ca tine s-ar oferi voluntar sa vina intr-un asemenea cartier,in care nu gasesti decat drogati,prostituate si toate pericolele lumii?
Se uita usor trist la mine si isi freaca degetele intre ele.
-Eu am ales sa vin aici!Ma simt bine stiind ca sunt de folos si imi place sa ajut.Nu ma intereseaza cine e sau cum arata cineva.Toti suntem oameni si toti facem greseli.Conteaza ce e in suflet.Nu poti sa condamni pe nimeni,pentru ca nimeni nu e perfect.Fiecare are o poveste in spate si o situatie in prezent,iar daca pot ajuta pe cineva sa-si creeze un viitor,atunci o fac!,imi spune serioasa privindu-ma adanc in ochii.
Nu stiu ce sa spun.Ma uit la ea,plin de admiratie si imi caut cuvintele.
-Multumesc!,ii spun si dau sa plec.
-Harry!,ii aud glasul floricelei aurii si ma intorc intreband-o din priviri de ce ma striga.
-Nu ai incercat niciodata sa iti cauti tatal?Sa afli mai multe despre tine?
Ma intristez si imi cobor privirea.Subiectul ma enerveaza si ma intristeaza in acelasi timp,dar incerc sa-mi revin.
-Nu,nu am incercat!Nu ca as vrea sa stiu ceva despre el...Mi-as dori doar sa-l vad si sa stiu de ce m-a abandonat...Sa aflu cine sunt,de unde vin si ce rude mai am.
-Te pot ajuta!,imi spune si ma uit la ea.Sa-l cauti adica!
-Nu sunt pregatit...Poate mai incolo...,ii spun si ma uit trist.Trebuie sa plec!,ii spun si bag punga in buzunarul blugilor rupti.
-Bine!Ai grija!
-Mersi!Si tu!Pa...
-Pa...
Merg apasat spre aleea care duce la casuta mea.Ma simt ciudat si nu e de la droguri.Afirmatia florii aurii "Ai grija!" ma face fericit intr-un fel si pot sa spun ca niciodata nu m-am simtit atat de bine ca atunci cand ochii ei ciocolatii ii priveau pe ai mei.
capitolul 1 :) multumesc celor care citesc si sper sa va placa.dedic cartea AndreeiDanielle pt ca i-am spus ca ii fac o carte cu harry si ma tin de cuvant.nu uitati sa votati.multumesc :**
CITEȘTI
(Pauza) Ingeri in infern(Harry Styles fanfiction)
FanfictionExista intotdeauna ceva de iubit. Si daca nu ai invatat asta, inseamna ca nu ai invatat nimic. Harry,un suflet nevinovat nascut intr-un cartier depravat,cade in viciul drogurilor. Maria este o fata obisnuita,plina de viata si cu un suflet de aur. Ce...