Lume nouă

336 6 1
                                    

Și așa a și fost. Eram singur, izolat și totuși plin de oameni. Bine, eu personal știam că nu sunt izolat, așa credeam eu, că sunt izolat. Eram în fața unei clădiri mari, cu geamuri fumurii și cu multe clădiri vecine înalte până la cer. Nu știam cine sunt, nu știam unde sunt și totuși un lucru era cert: îmi era foame. Am intrat în clădirea cu geamurile fumurii și primul om de acolo m-a întrebat:
-Bunăziua! Vă pot ajuta domnule? spuse omul ce stătea la intrarea in clădire cu o voce ce nu părea încrezătoare.
-Unde pot găsi de mâncare? Întrebasem eu. Nu știam unde sunt deci trebuia să întreb.
-În clădirea de lângă veți găsi un restaurant, prețurile sunt atractive.
Știți? Eu chiar muream de foame dar nu asta e important. Am plecat din clădirea cu geamurile fumurii si am căutat în buzunare. Din fericire am rămas cu 40 de dolari si m-am așezat la masă lângă o domnișoară unde am întrebat:
-Hei! Îmi poți spune unde trebuie să ajung să comand niște mâncare?
Eram roșu la față, fata avea tenul deschis, ochii căprui si părul lins. ( Îți deschid mintea. Gândește-te că lângă tine o vezi pe Jennifer Lopez în varianta deschisă la față ). Ea se uită surprinsă la mine:
-Dragoș? Cum ai ajuns aici?
Era mirată. Bine, si eu eram mirat, totuși habar nu aveam dar se referea la mine. Am aflat că numele meu este Dragoș.
-Dragoș? Nu cunosc niciun Dragoș domnișoară! Ne cunoaștem cumva? Întrebasem eu mirat și in același timp înspăimântat de teama de a-mi fi uitat trecutul.
-Ești prost sau te prefaci? Cum ai ajuns aici? Sunt eu! Kat! Katherine Mc'Klouds! Nu îți mai aduci aminte de mine?
*Dragă cititor, de aici începe povestea adevărată..*

Nu am mai scos nici un cuvânt. Eram ceva gen: "Gata! Așa e când mori! Totul confuz!". Am comandat un cheeseburger si am stat de vorbă cu Kat. Am aflat că numele meu este Pleșuvu Dragoș, ca ma aflu in New York. ( Poate vă întrebați: "Frate, de ce nu scrii în engleză dacă ești în NY?"... păi răspunsul e relativ simplu. Eu sunt român și majoritatea care citesc asta sunt si ei români, poate în viitor voi scrie varianta in engleză). Aflasem că ea mi-a fost iubită și că încă mă iubea. Eu eram surprins. Problema majoră era că nu aveam unde sta..
-Kat? Nu am unde sa stau. Nu stiu multe despre mine. M-am trezit brusc lângă clădirea asta.
-Nu e nici o problemă Dragoș! Poti veni la mine. Oricum sunt singură.
Nu are rost să dau detalii dar când am ajuns la ea am văzut raiul. O casă mare cu multe camere. Am petrecut noaptea intr-un stil erotic ( știi tu la ce mă refer, sex, alcool, droguri, viață pe care o poate duce un om avut în NY ) si toate pe melodia asta

Ziua următoare amândoi plini de iubire bem o cafea fierbinte iar Kat îmi zice:
V-a urma!

Scrieri dintr-o minte bolnavă - The story IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum