Și așa a și fost. Am lovit Jackpot-ul, am avut bani, însă nu și fericirea. Într-o lume plină de oameni simpli, mă găseam eu, un tânăr ce căuta să plece, să facă ceva diferit, revoluționar. În fine. Oricum tot ce vroiam e să revin la realitate. Dar pentru asta important era să găsesc persoana din fotografia pe care o aveam în portofel, nu să pierd timpul..
Așa că am luat-o de la un capăt la altul. Am început în Japonia, evident în cel mai populat oraș, Tokyo. Am luat primul avion spre Tokyo și m-am cazat la primul hotel accesibil. Obosit.. am decis să încerc să mă odihnesc însă Dantalion apărea de fiecare dată când încercam să dorm și îmi arăta flăcări unde ardeau sufletele oamenilor și sângele care fierbeau în ei. Deci nu puteam dormi. Aveam nevoie de o cafea si am sunat la room-service. O fată drăguță, scundă si impunătoare cu privirea sa, a venit să aducă o cafea și două cornulețe împreună cu un trabuc Vintage '99. Când domnișoara m-a văzut.. :
-Dragoș? Ce cauți aici?
Stai.. deja povestea asta ia o întorsătură urâtă. De unde mă știa?
-Cine ești? Întrebasem eu, mirat, ca de obicei.
-Sunt eu, Valery! Nu îți mai aduci aminte de mine? Am fost împreună în liceu!
Am băut cafeaua fierbinte, așa cum era.. Și nu știam ce mai puteam zice. În fine. După puțin timp am primit un mesaj ciudat de la Dantalion.
-O să preiau eu comanda. Femeia cu care vorbești nu e Valery, este un demon, ca mine care așteaptă momentul oportun să te ucidă. Acești demoni se numesc : "reaperi" și sunt trimiși în lumea asta pentru a ucide.
Dantalion a vorbit cu frică iar eu nu știam ce să fac. Imediat am leșinat și când m-am trezit Valery era făcută bucăți, fiecare parte a corpului ei fiind împrăștiată prin diferite părți ale camerei. Capul era plin de sânge, cu gura deschisă și ochii scoși, în chiuvetă. Mâinile ei erau tăiate în multe feluri (Gândiți-vă la un adevărat EMO, cu mâinile pline de tăieturi), cu degetele întoarse pe dos, lângă o floare din colțul camerei. Picioarele erau tăiate în două, fluierele picioarelor fiind zdrobite, în celălalt colț al camerei. Trunchiul corpului era deschis, fără inimă, fără organe, doar sânge și petrol, mirosind intens a sulf. Am plecat imediat din țară și am decis să călătoresc în Turcia unde voi căuta fata din poză.
V-a urma!
CITEȘTI
Scrieri dintr-o minte bolnavă - The story I
PertualanganTe-ai întrebat vreodată cum e să fii în pielea unui om purtat de un demon si un înger? Citește și vei vedea despre ce vorbesc Dragă cititor, mă aflu lângă tine omniscient si omniprezent pentru ați povesti despre lumea în care am călătorit după un gr...
