Prisma mea de demon rătăcit.

47 2 0
                                    

Și așa a și fost. Eram un demon rătăcit, singur. Stăpânul meu intrase în transă și trebuia să fure materiale pentru unul din prietenii lui din lumea reală. Aici, în Limbo, lucrurile sunt diferite iar el nu trebuie să știe. Îmi este teamă de faptul că atunci când v-a afla ca el este pe jumătate mort, cealaltă jumătate v-a ceda. Nu îmi puteam permite să îl pierd. Acel accident i-a provocat răni grave. Răni ce i-au afectat subconștientul și corpul. Lucifer mi-a dat misiunea să il ajut să ajungă la înger ca să poată ieși de aici, din Limbo. Am intrat în depozit și am văzut mulțime de oameni cu arme mari și groaznice. I-am ars pe toți. Nimeni nu a rămas viu acolo. Nu am putut risca. Să fii chinuit de Lucifer însuși dacă nu-i îndeplinești porunca nu e un lucru bun. Am ieșit din depozit cu materialele iar la o distanță sigură i-am dat controlul lui Dragoș, un tânăr nephilim ce nu știa ce se întâmplă. După aceea depozitul a explodat iar noi ne-am continuat călătoria înspre Bob. Nu era ușor să te obișnuiești cu ideea că vei trăi cu un înger dar porunca este poruncă.

Scrieri dintr-o minte bolnavă - The story IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum