3. Lexi!

115 4 4
                                    

       Zilele treceau. Eu si Adam eram prieteni foarte buni.In fiecare dimineata venea la mine si mergeam impreuna la scoala.

-Buna dimineata somnoroaso! (Spuse Adam cu un ranjet tamp pe fata)

-Neata! Ce naiba cauti tu in dormitorul meu?

-Uuuu cineva nu s-a trezit prea bine dispusa in dimineata aceasta! Trebuie sa cobori din pat, sa mergi la baie si sa te speli pe fata !

-Si daca nu vreau?

-Atunci am sa te iau in spate si o sa o fac eu pentru tine!

Si nici nu a stat pe ganduri .Dintr-o data ma trezesc in spatele lui Adam lovindu-l si tipand.

-Adam, lasa-ma jos! Ma descurc si singura!

-Bine, cum spui tu . Mai avem doar 10 minute pana incep cursurile asa ca grabeste-te!

Ajunsi la scoala ne asezam in ultima banca unde stateam impreuna. Prima ora aveam biologie ...ihhh nu-mi place biologia.

Profa intra in  clasa ,tranteste catalogul pe catedra si nervoasa incepe sa tipe.

-Scoateti o foaie de hartie! Astazi vom da o lucrare din toata materia!

                                                                                                                                                                                  ***

 -Si ce ai facut la lucrare?(Intreba Adam care era al naibii curios)  

-Pai...nu sunt sigura ,dar cred ca o sa iau 10!

-Haide ,Rave! Era o simpla intrebare , nu trebuie sa te porti asa cu mine!

-Ce am facut? Adica iarta-ma, doar ca ...chiar nu vreau sa iau un 4 o sa-mi stric media...

-Hmm...cred ca stiu ce te-ar putea inveseli! Urmeaza-ma!

L-am urmat pe Adam si am mers in parc .Mi-a cumparat inghetata si a stat toata ziua cu mine .Nu-mi place sa recunosc, dar Adam e singurul care reuseste sa ma faca sa uit de toate.Adica si eu ma simt ciudat atunci cand ma gandesc la lucrul acesta , dar el e Adam,tipul care ma face sa zambesc atunci cand imi vine sa strang pe cineva de gat.

Am stat toata nopatea si m-am gandit. M-am gandit la toate momentele neplacute prin care am trecut. Tristetea a pus iar stapanire pe mine, mereu se intampla asa. Incep cu amintiri legate de tata si sfarsesc sa plang pana in zori, dar de data aceasta nu o sa se intampla asa.La naiba cu slabiciunea mea. Eu sunt puternica , mi-am tot spus acest lucru de 100 de ori, dar nici eu nu il credeam.Intr-un final am adormit si m-am trezit dimineata foarte bine dispusa.

Primul lucru pe care il fac atunci cand ma trezesc este sa ma uit cat este ceasul. Avand in vedere ca astazi era sambata mi-am permis sa dorm mai mult asa ca ma uit pe ecranul telefonului si vad ca era ora 12:05.Am coborat in bucatarie si mi-am turnat niste cereale cu lapte intr-un bol.M-am asezat la masa si am inceput sa mananc.Erau delicioase, eu ador cerealele.Dupa ce am savurat bolul cu cereale m-am ridicat hotarata am tras pe mine niste colanti negrii simpli si un tricou alb mulat. Am luat telefonul de pe noptiera de langa pat si am plecat mai hotarata ca niciodata spre parc.

Ajunsa in parc m-am asezat pe o banca la umbra deoarece soarele era foarte hotarat sa prajeasca pe oricine astazi. Din cauza caldurii parcul era mai putin aglomerat decat de obicei . Pe o banca la 5-6 pasi de mine o zaresc pe prietena mea Lexi. Ma ridic si ma indrept sprea ea. Nu-mi venea sa cred nu o vazusem de mult timp.

-Lexi !

-Nu pot sa cred, Raven? Rave? Tu esti?

-Chiar eu! Ce faci aici? Credeam ca te-ai mutat impreuna cu mama ta in Franta.

-Hei, dar observ ca nu ai auzit , nu?

-Nu, nu am auzit nimic. Vrei sa-mi spui ceva?

-Da! Raven, m-am mutat inapoi ! O sa fim iar colege si cele mai bune prietene!

Vestea asta chiar mi-a prins bine.Lexi era cea mai buna prietena a mea in copilarie, eram de nedespartit . Imi amintesc ca am plans atat de mult atunci cand s-a mutat in Franta incat mama se temea sa nu mi se faca rau. Noi eram doua ciudate care nu aveau prieteni, ne aveam una pe cealalta. Acum vom putea fi ca inainte si chiar ma bucura faptul ca voi avea iar o prietena.

-Si povesteste-mi ... ai intalnit baieti draguti acolo?

-Da, chiar sunt baieti draguti insa nu pentru mine. Sti foarte bine draga mea ca eu sunt diferita!

-Lexi ma bucur foarte mult ca ai revenit aici.De un timp ma simt asa de pierduta , mai ales ca mama a plecat si locuiesc singura pana se intoarce.

-Mi-e doar de mama ta. Stai linistita eu locuiesc singura mama nu s-a intors asa ca poti sa dormi la mine pana vine mama ta!

-Dragut din partea ta ca m-ai invitat. As fi nepoliticoasa daca te-as refuza asa ca merg acasa sa-mi iau lucrurile si ne vedem la tine intr-o ora!

Demonul meu iubitUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum