Acum e pământul lor...-Apocalipsa

Capitolul 2 - Categorie

Am fugit , am fugit, am fugit , m-am ascuns , mi-am tras respirația , am mers , am mers , ne-au auzit , am fugit , am fugit , am fugit , ne-am așezat, am împărțit , am mâncat, am dormit ,
am auzit , ne-am trezit , am ucis , am ucis , am ucis , am fugit , am fugit , am fugit , cam așa decurg zilele acum .. Hei ! Nu ne-am mai văzut de mult ... de foarte mult timp , multe s-au schimbat , știi ? Am învățat , am învățat multe , păcat că nu mi-ai fost alături ... hah , păcat ... ai fi ajuns să mă cunoști mai bine , nu știu de ce ne vedem doar acum ... după ce atâtea s-au întâmplat ...de parcă autoarea a uitat să mai scrie , de parcă nu a avut alte idei și a uitat de noi , hah , oricum , stai jos ...hai să îți povetesc ce s-a mai întamplat ,  străzile au fost împânzite de oameni si apoi ...ei bine , nu au mai fost , nu a durat mult până ce am rămas fără curent , apă , ajutoarele au eșuat și de atunci am rămas fiecare pentru el .

                Unde am rămas ultima dată ? Ah da , hah , eram acasă , nu ? Ce dor îmi e de acasă ..și băiatul doamnei Spencer era mușcat , nu ? Era un băiat bun , păcat că a murit , dar măcar așa am învățat ca dacă suntem mușcați avem cateva zile până devenim și noi ca ei . Erik era un "mușcător„ , doamne cât îi urăsc pe ăștia , sună bine „mușcător" ? eu și Josh încă ne stăduim să le dam un nume mai bun , bine că nu avem copii ... nu suntem buni la dat nume , asta și faptul că acum îl detest pe Josh , dar nu despre asta vorbeam , nu ? Oh doamne , sunt cea mai proastă naratoare , dar doar pe mine mă aveți din păcate deci va trebui să vă resemnați . Unde eram ? Da , desigur ..am zis că Erik era un „mușcător" . Deoarece tu nu erai prin preajmă am să te pun eu la curent , încearcă să te prinzi . Am descoperit că sunt 3 feluri de ...  .... "decedați„ ... hei , nu te uita la mine , știu că sună prost , nu știu cum să le spun ... mi-aș fi dorit să existe un cuvât specific pentru a-i descrie , dar nu este deci ,  oricum sunt 3 feluri : 1 „mușcătorii" -cum spuneam , oribili tipii ăștia ,  sunt cei care ne dau cel mai mult de furcă , sunt gălagioși , rapizi -depinzând de stadiul de putrefacţie in care se află ...cu cât sunt mai "noi„ cu atât mai rapizi și mai puternici . Pe „mușcători" , sau să le spunem "devoratori„ ? nu-nu ...asta e și mai rău ... oricum , pe flămânzii ăștia.... Hei ! îmi place numele asta , parcă merge mai bine , tot nu sunt mulțumită , dar ....  pe „flămânzi" îi poți observa peste tot , ei sunt cei mai numeroși , fugind , formând turme , gâfâind și gemând , mâncand tot ce le iese in cale .

           Al doilea fel sunt - ești gata ? bate tobele - "blocații„ , eh ? eh ? ce zici ? sună mai bine ? ...da , nici eu nu cred asta . După cum le zice numele „blocații" sunt... ai ghicit , blocați ! Nu - nu ...nu blocați în ceva gropi sau locuri stâmte ... ăștia sunt ciudați , crede-mă , Flămânzii sunt răi ,dar Blocații îmi fac pielea de găină deși sunt aproape inofensivi ..ei , ei repetă mereu aceeași acțiune . Chestii simple , monotone , cum am fi deschizând și închizând o ușă , făcând cu măna , alergând , verificând poșta , ai prins ideea . Nu e ca și cum fac asta cu intenție , o fac automat , ca și cum acțiunea aia ar fi singurul lucru rămas imprimat în creierul lor . Sunt de-a dreptul înfiorători , doamna Spencer era așa ... după ce ne-am ocupat de Erik am crezut ca și ea se va trezi și se va apusti asupra noastră , dar nu a facut asta , când s-a ridicat eram pregătită să îi înfig cuțitul de bucătărie în cap , așteptam să se apropie de mine , dar ea s-a ridicat , sângele scurgandu-se pe cămașa ei albastră , a luat conserva de roșii și a turnat-o în oală , a pus-o la loc și apoi a luat-o din nou , turnând in oală , repetând acțiunea chiar și când a scăpat conserva și nu mai avea nimic în mână .... Încă am coșmaruri cu acea fetiță care mi-a facut cu mâna în timp ce se dădea pe leagăn , la început am crezut că poate își așteptă părinții să verifice casa apoi să o cheme înăuntru, dar mi-am dat seama despre ce era vorba pe parcurs ce am înaintat și am vazut că mișcările îi erau constate , privind același punct fix , ridicând mâna din 5 în cinci secunde , când am ajuns aproape de ea mi s-a confirmat ideea . Era una dintre Blocați . Stătea acolo , privea drumul din spatele meu cu ochii ei albi , clătinându-se din picioarele ei mici și subțiri , cu pantofii roși și degetele mari aproape inexistente , a ridicat mână , întâmpinând pe oricine se întâmpla să fie acolo , schițând un zâmbet printre buzele vineții și dinții însângerați . Măcar ea nu vorbea , da ,ai citit bine , unii vorbesc , dar nu conversații , doar repetă un cuvânt sau două . Eram cu Josh într-un cartier și adăpostindu-ne într-o casă pentru acea noapte când l-am auzit : "Laura ...Laura ...Laura " , era deja la a 3 a tură de cartier când Josh l-a auzit și el .