Te-as fi iubit o viata
Si chiar si-n cea de-apoi
As fi trecut oceane,
De m-ai fi iubit si tu-napoi.
Macar un strop micut,
Din ploaia mea de sentimente...
De-ai fi simtit macar atat
As fi strabatut intregi continente.
Si-am asteptat culoare,
Putina culoare doar din partea ta,
Dar apoi am constatat cu mirare
Ca era plin de non-culoare in inima si mintea ta.
Si-am suferit cumplit,
Infruntand nepasarea
Si chiar si-n tot acest timp
Am cautat alinarea.
Si-ntr-un final,
In aceasta orbeasca explorare
M-am pierdut pe mine
Si-acum nu ma mai gasesc in zare.
Iar azi ma intreb ganditoare
Plina si eu de non-culoare:
A meritat oare?
