《 Nosce Te Ipsum

Capitolul 1

  Și ce dacă sunt ciudată în ochii unor oameni pe care nici măcar nu îi cunosc?
   Îmi trăiesc viața așa cum îmi place, și nu dau explicații nimănui. Nu le sunt datoare cu absolut nimic unor oameni necunoscuți. Aşa că de unde ideea de a mă explica in fața lor de unele lucruri pe care le fac pentru ca vreau să le fac? E complet irelevant.
  Dar sting țigara cand o văd că arde filtrul. Și mă opresc din a-mi face idei că o fată ca mine ar putea vreodată să schimbe ceva în lumea asta murdară.
Intru înapoi în apartament și imi iau bagajul. O valiza medie din punct de vedere al mărimii.
  - Hazel! îmi chem eu ghemotocul de blană. Aceasta sare de pe pat și fuge către mine frecându-se frenetic de tenișii mei vechi. Îi pun lesa, îmi pun rucsacul în spate și ies din apartament. Răcoarea aerului nopții mă cuprinde iar un fior îmi traversează șira spinării făcându-mă să mă cutremur. Îmi strâng la piept hanoracul scămoşat dar super călduros și o iau pe jos către gară. Îmi aprind o țigară si continui să merg in întunericul rece al orașului.
   E 4 dimineața. Hazel fuge înainte și înapoi, cât îi permite lesa, si se tot foieşte le lângă mine. În câteva minute ajung la gară. Nu stau decât la vreo 15 minute distanță de ea, dar apartamentul fiind închiriat iar eu pierzându-mi locul de muncă, nu mi l-am mai permis. Și am decis să mă mut cu banii rămași câteva zile în chirie la o bătrânică destul de simpatică, ce oricum nu cere atât de mult pe cameră. Deci iată-mă pe peron așteptând trenul de Sibiu. M-am așezat pe o băncuță și am așteptat să vină trenul. Uitându-mă pe bilet am observat că mai aveam cam 20 de minute de așteptat.

***

  "Sunt Teodora, iar până acum am locuit in Iași la un centru de plasament, dar cum am făcut 18 ani, m-au dat afară. Îmi găsisem un job part-time destul de bine plătit, dar nu am mai avut timp sa învăț deloc pentru examen. Din cauza asta mi-am ratat examenul de Bacalaureat iar acum mai am câteva luni de așteptat ca să îl dau din nou în toamnă. Deci am câteva luni libere doar pentru mine.
   Am locuit toată viața mea in acel centru de plasament deoarece părinții mei au murit cand eram foarte mică într-un accident de mașină. Am crescut la bunica o vreme, dar după a murit și ea. Restul familiei nu a vrut sa audă de mine, și asta e povestea despre cum am ajuns eu într-un centru de plasament din Iași, deși orașul meu natal e Arad.
  De la ai mei am rămas cu o moștenire de câteva sute de lei, care mi-au trebuit la cazarea fostului  apartament. Acum mai am ceva bani cât să îmi ajungă câteva săptămâni dar am nevoie urgentă să îmi găsesc un job."
   Asta e povestea pe care o spun cam tuturor celor care mă întreabă cine sunt eu. Care e povestea mea.
Iar asta e povestea pe care i-am spus-o băiatului din fața mea, care părea destul de interesat.
   Mai am 4 ore de stat în blestematul ăsta de tren, și m-am găsit să mă așez fix lângă tânărul brunet de pe locul de la geam.
   Stăteam față în față, ceea ce făcea situația și mai de căcat văzut faptul că urăsc sa vorbesc cu oameni noi.
   Iar el când îmi vorbea nu evita chiar deloc contactul vizual. Iar asta mă stresa și mai tare. Am aflat că și el mergea înspre Sibiu, și că era în anul 2 de facultate. O facultate destul de bună, pentru o facultate destul de aproape de unde locuiește. Am mai aflat și că locuia singur, pentru că s-a mutat acum ceva timp de la părinții lui pentru a avea mai mult timp pentru el. Acum venea de la un prieten din Brașov dar trebuia să se întoarcă la Sibiu pentru că avea multe de făcut vara asta.
   După ce a aflat o mică parte din povestea mea, pentru că urăsc să mă deschid in fața oamenilor, a insistat să mă duc la el, că și așa nu are cu cine sa stea, și el nu mi-ar cere niciun ban.
  Și din vorbă in vorbă am ajuns să stau în brațele lui, sărutându-ne pasional, atingându-ne în locuri nesimțite și lăsându-ne unul altuia semne de iubire pe gât. Am și rămas la el peste noapte, învăluită in sărutări umede și fum de țigară, mișcându-ne senzual pe muzica dată încet de la Scorpions. Mă îngropa în saruturi calde în timp ce își plimba degetele reci pe talia mea subțire, făcându-mă să mă simt așa e mică și neînsemnată, în universul lui uriaș.
  Așa mi-am cunoscut cel mai bun prieten. Nu, nu am fost împreună, au fost doar câteva aventuri, dar amândoi am zis că ar fi mai bine să rămânem așa cum suntem. Am rămas la el cateva săptămâni până mi-am găsit un job nu departe, dar datorita faptului că ne înțelegeam atât de bine am hotărât să nu mai plec, și acum locuim amandoi într-o garsonieră la ultimul etaj al blocului. Și nu ar fi o problemă, pentru că împărțim patul, și fiecare e fericit. În ultima vreme nici nu prea ne-am vazut, deoarece el lucreaza de dimineață devreme până la prânz iar eu la prânz abia incep.
   Am ajuns să îi cunosc prietenii, și m-am adaptat destul de ușor stând cu gașca lui. Formată din trei băieți tot de vârsta lui, și două fete, prietenele a doi dintre ei.
   Și pot spune că in sfârșit mă simt bine având oameni in preajma mea. Până acum nu aveam prieteni, dar de când îl cunosc pe Silviu, toate îmi merg atât de bine. Nu credeam ca mutându-mă la Sibiu va fi o schimbare mare, dar m-a schimbat radical toată situația.
  
  Acum vine luna iulie, și încep să cred că voi avea cea mai genială vară posibilă.
  M-am trezit pe la 11 și m-am dus în bucătărie să îmi fac o cafea. Era sâmbătă, iar Silviu nu e in cameră. Intru în bucătărie și il văd într-un tricou alb si niște shorți până la genunchi.
  Oh, și am uitat să îl descriu. Am uitat să îmi descriu cel mai bun prieten. Are un păr brunet-castaniu lung până pe la umeri, pe care în ultima vreme și-l prinde mereu din cauza căldurii.
E culoarea aia castanie închisă ca cea de pe scoarța de copac, iar părul îl are atât de des si moale încât e o adevărată plăcere să îți treci mâinile prin el.
Are barbă, dar e destul de mică, de aceeași culoare cu părul. Iar ochii? Ei bine, are niște ochi căprui, superbi, pe care îi iubesc. Au aceeași căldură emanată care imi place mie atat de mult. E o persoană care vorbește mult, dar niciodată prea mult despre el. E glumeț, și mereu când nu mă simt bine mă înveselește.
  Și am uitat să zic de tatuaje. Are multe. Pe mâna dreapta are desenați niște munți violet inchis. Mâna stângă în schimb e plină de tatuaje. De la umăr la încheietură, chiar și pe degetele-i lungi. Sunt toate abstracte, și semnifică amintiri de ale lui. Toate tatuajele lui înseamnă ceva.
   S-a întors către mine când mi-a auzit pașii pe parchetul vechi. Mi-a zâmbit murmurând un "neața" și mi-a întins o ceașcă de cafea. Neagră și tare. Exact cum o iubesc. M-am așezat pe scaun și mi-am aprins o țigară.
   S-a așezat în față mea, după ce m-a studiat puțin. Purtam doar o cămașă albă și o pereche de boxeri si aveam părul blond ciufulit ca de dimineață.
   - Te-ai îngrășat. Spuse el sec, sorbind tacticos din cafea. Am început să râd, și l-am lovit cu piciorul pe sub masă, făcându-l să își dea cu cafeaua fierbinte pe mâna. Am inceput să râd tare, iar el se uita la mine amuzat și furios în același timp.
  - Știi ce îți fac acum? A întrebat el ridicând o sprânceană, aruncându-mi o privire extrem de perversă.
  - Să te văd, l-am provocat eu și mai tare. Atât a așteptat. S-a repezit la mine și m-a luat pe sus, purtându-mă pe umeri într-un râs haotic. A intrat cu mine în dormitor și m-a trântit pe pat, începând să ma gâdile. Știa că nu suport asta. Am început să râd in hohote, implorându-l să mă lase in pace, dar ma gâdila și mai tare. A ținut ceva timp, până el s-a plictisit, și până când pe mine mă durea burta de la atâta râs. Am stat întinși pe pat, admirand tavanul vechi, îmbâcsit de mucegai într-un colț. Mi-am aprins a doua țigară pe ziua de azi și am inhalat substanțele toxice, pasându-i-o și lui. M-am întors cu fața spre el, cand mi-am recuperat țigara. Am pornit muzica, niște Led Zeppelin, în timp ce mai trăgeam să nu se stingă.
  - Ce facem azi? l-am întrebat expirand fumul în cameră.
  - Diseară mergem intr-un pub, deja am vorbit cu Robi și Marian. Probabil vin cu prietenele lor.
  -Perfect, am spus eu trăgând încă un fum. Mă pun pe combinații, am rânjit eu pervers. Silviu doar se uita la mine ciudat, schimbându-şi expresia feței într-una serioasă.
  -Combinații? De ce ai face asta? Ma întreabă el ridicându-se în fund pe marginea patului.
  -De ce nu? Să mă distrez și eu.
  -Aha, vrei să te distrezi. Bine, spuse el sec. S-a ridicat in picioare și s-a dus la bucătărie. Eram nedumerită, m-am ridicat și eu și am fugit după el.
  -Ce e? întreb eu punându-i mâna pe umăr.
  -Ce? nimic, raspunde el sec. Distrează-te, spuse el, bătându-mă pe umăr.  S-a intors in dormitor iar eu doar m-am dus după el.
  -Să nu imi spui că ești gelos, e total absurd, îi zic eu gesticulând nervoasă. Și-a scos capul din dulap și s-a uitat la mine amuzat.
  -Eu? gelos? fii serioasa! spuse el aproape râzând. Nu știam daca glumește sau nu, așa că am decis să nu il bag in seamă și să îmi vad de ale mele.

  Seara am ajuns in pub singură, pentru că aparent cineva a uitat să ma ia de acasă. Du-te dracu' Silviu. Am intrat ca o divă in pub. Purtam o rochie albă tip corset în partea de sus, și largă până la genunchi. O geacă de piele și bocancii mei vechi, putin machiaj și gata. I-am cautat pe Robi si Marian. Stateau pe niște canapele roșii într-un colț de cameră. Miruna și Clara erau și ele, așa că m-am dus să îi salut, după care m-am dus direct la bar. Ciudat e ca Silviu nu e nicăieri. Am decis să nu-l bag în seamă și m-am dus la bar.
   - Două shot-uri de iegăr, am comandat eu sec. Barmanul doar s-a uitat la mine zâmbind din colțul gurii și mi-a turnat.
   -Singurică pe aici? mă întreabă el.
   -Cam așa, spun eu dând primul shot pe gât, simțind gustul dulce cum mă arde. Mi-am aprins o țigară, și am început sa o fumez senzual Uitându-mă la barmanul din fața mea, care nu arăta chiar deloc rău. Acesta s-a uitat la mine mustrător.
   -Nu e voie să fumezi in spații inchise, iubire, îmi zice el sprijinindu-se in coate pe tejghea.
   -Oh și cine mă va opri? întreb eu mai trăgând un fum. Am mai dat un shot, și am trântit păhărelul pe masă.
   -Stinge țigara sau fumeaz-o afară, îmi zice el apropiindu-se și mai tare de mine.
   -Fă-mă, îi zic eu sec, schițând un zâmbet ștrengăresc privindu-l țintă in ochi. S-a apropiat încet de mine, făcându-mă să îi simt respirația caldă pe buzele mele umede. Acesta a fost momentul in care a pus capăt distanței dintre noi și m-a sărutat. Am mai tras un fum de țigară și i-am pus mâinile în părul cârlionțat, trăgând ușor de firele lungi.
Știu ca m-a ridicat in brațe și m-a pus pe tejghea, poziționându-se între picioarele mele lungi. Știu ca săruta atât de bine, și că gustul dulce de iegăr combinat cu sesiuni lungi de săruturi e atât de bun. Și mai știu ca am ajuns cumva în baia privată a pub-ului, care era specială doar pentru angajați, dar nu era o problemă, eram încuiați. Am băut mult, niște Tequila, Vodka si două halbe de bere. Iar in clipa asta eram purtată pe culmile raiului într-o baie îngustă, dar destul de încăpătoare, iar eu mă simțeam atât de bine.
M-am făcut praf.
Când am ieșit, eram super ciufulită, rochia îmi stătea ridicată, sexy in spate, și aveam o sticlă de Rom in mână. Am fugit către masa unde stătea grupul. M-am suit în picioare pe masă și am strigat la DJ să pună o melodie. Am început să dansez în picioare pe masă cu sticla de alcool în mână. Ceilalți mi s-au alăturat imediat, erau și ei amețiți. Am luat-o pe Clara de mâini și am început să ne învârtim pe masă în timp ce ceilalți băteau din palme. Nu îmi amintesc cum am ajuns acasă, sau pe la ce oră, știu doar că m-am trezit mahmură de vreo 10 minute și capul îmi bubuie de durere.
Și mai știu că dorm pe un scaun în bucătărie, și nu în pat. Nu mai beau in viața mea.

***

Yay am scris primul capitol, Yay yay yay. Daca îți place nu uita să votezi, dă-mi follow dacă nu ai făcut-o deja, și aștept părerile in secțiunea de comentarii. Pwp la voi ^^