Mutarea

63 10 0
                                    

PUTETI SA DA-TI DRUMU LA MEDIA CAND VRETI

Cu 2 saptamani dupa

 "O vedeam. Eram din nou acei straini cu amintiri. Era atat de frumoasa, atat de perfecta, cum sa n-o iubesti."

 -Da, ce mi-as dori sa mi se intample asta...ii spun eu Lydiei ofticata.
 -Nu e vina mea ca esti asa antisociala. Dar totusi zii mersi ca m-ai cunoscut ca altfel nu mai ieseai din casa tot anul. Imi spune cu um zambet victorios.

 Deci, cu ce sa incep.... Ma cheama June Kent si am 17 ani. Par saten si ochi caprui. Sunt o fire timida dar in acelasi timp foarte dura si ambitioasa. M-am mutat de curand la o scoala noua din Londra din cauza ca ai mei au divortat, am ramas cu mama si ne-am mutat aici...cu speranta de a avea um viitor mai bun ca al ei.

Prezent

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Prezent

 -Scumpo, imi spune mama plangand, stiu ca o sa-ti fie greu, stiu cum te simti.
Ma uitam in gol. Lacrimile imi invadau ochii apoi se scurgeau usor pe fata.
 -Imi pare rau. O sa te las sa-ti pregatesti bagajele. imi spune mama pe un ton calm.
Trebuia sa las tot in urma, prieteni scoala si cel mai rau imi pare de el, fratele meu in varsta de 10 ani care plange in camera lui. A inteles ce se intampla, el va ramane cu tata si eu plec cu mama.
 Cat imi faceam bagajele ma gandeam. Ma gandeam ca nu o sa m-ai am vreun prieten sau cu cineva cu care sa comunic, fiind noua acolo.
 -Bine ca mi-am anuntat prieteni din timp. gandesc cu voce tare. Nu cred ca suportam sa vorbesc acum cu ei.
 Apoi merg si ma culc, maine plecam de dimineata.

*****************

 -Fuck. Nu suport alarmele. Mai ales ca acum tre sa ma obisnuiesc cu ele. Suntem in 10 septembrie. Pe 12 incepe scoala. Yay *sarcastic* -.-
 Ma trezesc lenesa din pat, imi fac rutina de dimineata si ma imbrac in pantaloni lungi negri taiati in genunchi, un tricou alb si geaca de piele (nearga duh). E cam frig. In picioare niste botine tot negre si ma dau cu putin rimel si gata.
 Imi iau trolerul si ma intrept spre taxiul care ne astepta afara. Mama era deja acolo cu Leo, fratele meu mai mic. Il pup pe frunte si plecam. O sa fie un drum lung.

 O sa-l las cam atat pana acum. Nu stiu daca o sa va placa sau nu. Eu sper ca da :3. La urmatorul capitol o sa scriu mai mult, asta e doar de inceput. Va las. Pupix. :3

Straina [M.C. F.F.]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum