Capitolul 6

36 4 0
                                    

-Taci dracului. Imi spune barbatul din fata mea. Trage de sacoul meu pana cand se desface si apoi incearca sa imi deschida pantalonii.

Farurile unei masini se zaresc printre tufisuri.

-Ajutorrrrrrr... Tip eu cat ma tin plamanii.

-Hei cine-I acolo. Se zareste un barbat inalt si bine facut.

Scarbosul care era peste mine se ridica si scoate un cutit. Acel barbat se apropie fara frica de el si fara sa mai gandeasca ii da un pumn si inca unul, iar la al treilea pumn libidinosul cade secerat jos.

-Esti bine? Spune el si vine spre mine. Ma ajuta sa ma ridic i-ar eu incerc sa imi inchid sacoul care acum este rup.

El isi da jacheta din piele jos si o pune pe umerii mei.

-Multumest mult. Spun eu mai mult plangand.

-Ce cauti singura pe strada la ora asta, imbracata asa? Spune el in timpul in care ma ajuta sa trec peste tufisul ala blestemat.

-Ma duceam...offff, nu stiu. Spun si las capul in jos.

Cand ajungem la lumina el se uita mai atent la mine si apoi spune.

-Eveline?

-Tu? Spun eu incercand sa imi amintesc cum il cheama pe baiatul blond cu ochi albastri.

-Se pare ca m-am revansat pentru faza de ieri, nu? Spune el si ma prinde de sold indrumandu-ma spre masina.

-Christian. Spun eu atunci cand imi amintesc cum il cheama.

-Da? Spune el astemtand ca eu sa continui.

-Iti multumesc. Spun eu si imi inconjor bratele in jurul sau.

-Ai o frumusete de nedescris, nu merita mizerabilul ala sa te atinga. Spune si imi da o suvita de pe fata.

Eu nu mai zic nimic, doar ma cuibaresc in bratele lui.

Vantul rece se simte chiar si prin jacheta lui, iar el vede ca imi este frig.

-Hai sa mergem! Spune si imi deschide usa masinii.

Ma urc in masina si el vine repede pe partea cealalta.

-Ai incredere in mine? Imi spune el in timp ce se uita la mine.

-Da... cred ca da. Spun eu si pentru prima data in viata mea ma blochez in fata unui baiat.

El doar zambeste lasand la iveala un zambet perfect.

Porneste masina si accelereaza. Telefonul meu incepe sa sune, iar eu as fi preferat sa nu raspund, dar...

-Raspunde! Spune Christian si se pare ca ii suna si lui telefonul.

El prefera sa mai astepte ca sa vorbesc eu si asta e chiar dragut.

-Alo. Spun eu evitand sa ii rostesc numele lui Nick.

-Eveline, ce s-a intamplat, unde esti? Spune el si parea ingrijorat.

-Sunt bine. Spun eu si ma uit la el care imi zambea.

-Eveline, unde esti? Spune-mi si vin chiar acum dupa tine. Spune el nervos.

-Pa! spun eu si inchid telefonul.

-Iubitul tau? Spune el atent la drum.

-Nu, doar un prieten foarte bun. Spun si pun telefonul in geanta.

-Imi pare rau, oricum nu este problema mea. Nu ar trebui sa ma bag. Spune el si se uita la mine apoi isi muta privire inapoi la drum.

-Unde mergem? Spun eu zambind.

Back in business (Demi Lovato fanfiction)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum