╔════════════╗
editat - 09 Sept 2023.
╚════════════╝
În acea perioadă, eram tristă și oarecum revoltată împotriva societății. Nici nu mă așteptam la altceva de la mine... aveam aproape 18 ani și încă mă simțeam neînțeleasă și controlată constant de familia mea. Consideram că aveam tot dreptul să fac scandal și să fiu supărată pe vremea aceea. Până la urmă, le-am cerut un lucru atât de simplu, dar în același timp periculos din punctul lor de vedere: să merg singură la un festival în afara orașului, la mărețul Rockstadt Extreme Fest. Recunosc, eram o rebelă și voiam toată libertatea doar pentru mine. Voiam să am parte de patru zile la un festival într-un oraș necunoscut, patru zile în care să cunosc oameni de peste tot, patru zile de distracție la maxim. La vârsta de aproape 18 ani, aceste lucruri erau de o importanță deosebită pentru mine. Credeam că muzica rock și o viață amoroasă sănătoasă reprezintă un viitor bun pentru mine. Facultate? Carieră? Un viitor mai realist? Semnificația acestor cuvinte erau vagi pentru mine. Tot ce voiam a fost să fiu departe de părinții mei. Lucru la care, din nou, nu m-am gândit tocmai cum trebuia și lucru care s-a și întâmplat...
●・○・●・○・●
Gălăgia constantă făcută de părinții mei m-au făcut să mă trezesc și mai nervoasă decât eram deja. Fără să gândesc încă limpede și nedându-mi timp să mă liniștesc puțin, am ieșit din camera mea, cu părul ciufulit și cu telefonul în mână.„Gata bagajele? Unde ți-e cortul? Ai sac de dormit? Ai destui bani?" întrebă mătușa mea, oarecum grăbită, lucru care m-a făcut să realizez cât de mult urăsc să comunic exact după ce mă trezesc. Am ezitat să răspund la întrebările ei deoarece știam foarte bine că bunica mea nu va avea o reacție tocmai drăguță, însă, într-un final, a realizat și singură care este situația, iar în urma unei discuții dintre ea și bunica mea, am aflat că, de fapt, dorința mea va fi îndeplinită. Extrem de fericită, dar în același timp simțindu-mă puțin vinovată, am început să-mi fac bagajele. Timpul a trecut destul de rapid, iar momentul zilei care m-a făcut să revin cu picioarele pe pământ a fost atunci când am ajuns în gară, cu două ore înainte să pornească trenul spre Brașov. Îmi aprind, neînfricată, o țigară pe care o savurez din plin în prezența unor amici cu care urma să petrec cele patru zile de vis la un festival pe care îl consideram unul de vis.
●・○・●・○・●
Trenul pornise spre Brașov iar eu am realizat, în scurt timp, că mă aflu într-un compartiment cu o doamnă pe care nu o cunosc. Cuprinsă de anxietate, am rugat-o frumos să se uite la bagajele mele, în timp ce eu m-am dus în compartimentul în care se aflau amicii mei, cu care am povestit și am râs. Numărul oamenilor crescu drastic la fiecare oprire pe care trenul l-a făcut. Eram sumedenie de oameni îmbrăcați specific muzicii pe care cu toții o ascultam. Unii stăteau liniștiți în compartimentele lor cu câte o doză de bere în mână, alții se înghesuiau în baie sau pe micuțul hol al trenului cu țigara în mână. Mă simțeam atât de liniștită știind că mă aflu lângă a doua mea familie, cu toate că în tren era un haos de nedescris: gălăgie, râsete, miros de beție și fum de țigară. Timpul trecu extrem de rapid din punctul meu de vedere. Nici nu-mi dădusem seama când am ajuns în Brașov. Soarele bătea într-o veselie, iar eu, mahmură, obosită și iritată, mă plimbam din compartiment în compartiment ca să-mi caut bagajele pe care, în scurt timp le-am și găsit. Extrem de dezorientată, cobor din tren și mă duc în direcția în care toți rockerii mergeau: stația de autobuz care ducea către autogara Râșnov.
CITEȘTI
In ritm de tobe.
RomanceSufletul ei era atât de plin de entuziasm, întcât nu reuși să se gândească la nimic altceva, decât la destinația ei finală. A scos biletul festivalului la care urma să participe și, cu ochii strălucind, îl privi inistent pentru câteva minute bune. A...
